Fermierii au făcut cunoștință cu soluții moderne de protecție împotriva înghețului și cu aplicații digitale care îi ajută să-și gestioneze mai eficient gospodăriile. În cadrul atelierului „Soluții inteligente pentru Fermier și Mediu” au fost prezentate sisteme antiîngheț pentru vii și livezi, dar și aplicații care colectează date din câmp și ajută la luarea deciziilor corecte. În cadrul seminarului au fost prezentate soluții pentru diferite bugete și suprafețe, atât pentru viticultori, cât și pentru pomicultori.
În contextul schimbărilor climatice, reziliența și adaptarea fermierilor la schimbări și la înghețurile târzii este extrem de importantă. Astfel, Pantelei Casaiani, consultantul în agricultură sustenabilă de la IHECTAR a prezentat care sunt cele mai eficiente metode moderne de protecție a livezilor pe timp de îngheț, dar și cum funcționează acestea.
„Pentru protecția livezilor, ținând cont de cele mai noi tehnologii utilizate și testate deja în practică, se recomandă utilizarea turbinelor eoliene antiîngheț. Acestea funcționează complet automat și pornesc atunci când temperatura scade până la un prag critic și se opresc când valorile revin pe plus. O altă metodă, mai accesibilă ca investiție inițială, este utilizarea mașinilor de fum. Această metodă nu produce căldură și nu încălzește aerul, ci împiedică aerul cald acumulat la nivelul solului în timpul zilei să se ridice și să se piardă în atmosferă pe timpul nopții. Sistemul este mobil, nu necesită electricitate, ci doar o butelie de propan-butan și un reagent. Ca reagent se poate folosi glicerină (există produse patentate de producători) sau un amestec obișnuit de motorină cu ulei de floarea-soarelui și solvent, pentru a face uleiul mai fluid și mai ușor de dispersat. Costurile sunt de aproximativ 5–6 ori mai mici decât achiziția unei turbine eoliene antiîngheț. Dezavantajul este că necesită intervenție umană: 2–3 persoane trebuie să meargă noaptea în livadă pentru a porni sistemul. Nu poate fi controlat de la distanță, prin telefon. În schimb, turbina eoliană antiîngheț funcționează automat, proprietarul poate vedea pe telefon raportul de pornire și oprire și își poate proteja livada fără a fi prezent fizic.”
O altă soluție este utilizarea unor produse pe bază de microelemente (de tip Cropaid), care protejează plantele la nivel celular împotriva înghețurilor timpurii. Acestea trebuie aplicate la temperaturi de minimum 12°C, pentru ca substanțele active să înceapă să acționeze.
„După aproximativ 48 de ore, procesele chimice sunt finalizate, iar celulele plantelor devin mai rezistente la frig. În spațiile intercelulare se formează zaharuri complexe, care au un punct de îngheț mai scăzut, de aproximativ –5, –6 sau chiar –7°C. Unele studii indică protecție până la –7,3°C, însă producătorul garantează eficiența până la –5°C. Problema principală în cazul înghețurilor timpurii este că apa din celule și din spațiile intercelulare îngheață, ceea ce duce la fisurarea mugurilor și a florilor și, în final, la compromiterea recoltei. Prin scăderea punctului de îngheț până la –5°C, apa rămâne în stare lichidă, iar planta poate supraviețui”, a menționat Pantelei Casaiani.
În cadrul atelierului au fost prezentate și soluții moderne de protecție împotriva înghețului. Veaceslav Vidrașco, co-fondator CÎ FRUDOVA a implementat în gospodăria sa un sistem inovativ cu tuburi cu infraroșu, fiind prima exploatație din Republica Moldova care utilizează această tehnologie.
„Soiurile noastre tradiționale pe care le comercializăm pe piață, de obicei, rezistă și la temperaturi de -25 de grade. Soiul pe care îl avem noi începe să aibă probleme cu înghețul în momentul în care temperatura ajunge la -15 grade, ceea ce în țara noastră se întâmplă destul de des. Astfel, noi eram în căutarea unui sistem de antiîngheț pentru viță de vie, dar care să fie ușor de utilizat, care să nu necesite multă muncă fizică, imputuri sau alte probleme. Așa am descoperit acest sistem inovativ din Belgia, este un tub cu infraroșu care emană niște unde. Respectiv, în jurul tubului nu se simte niciun schimb de temperaturi, dar undele transmise între tub și vița de vie fac ca temperatura în vița de vie să crească cu aproximativ +5 grade. Asta face ca vița de vie să suporte consecințele înghețului atât timpuriu, cât și primăvara devreme”, a povestit Veaceslav Vidrașco.
Unul dintre subiectele centrale ale atelierului a fost digitalizarea fermelor, tot mai necesară în contextul schimbărilor climatice și al creșterii costurilor de producție. Petru Copacinschi, expert în digitalizare a prezentat aplicația IFarms și a explicat cum tehnologia poate ajuta agricultorii să ia decizii bazate pe date reale din câmp, nu doar pe experiență sau intuiție.
„Aplicația IFarms ajută agricultorii să digitalizeze toate activitățile pe care ei le fac în întreprinderea lor, iar senzorii îi ajută să ia decizii bazate pe date din câmp, cum ar fi temperatură, umiditate, viteza vântului, etc. De asemenea, aplicația îi ajută să prevină bolile, să prevină invaziile de insecte. Cei care au irigare pot să utilizeze și resursele pentru aceasta corect și eficient. Aplicația lucrează pe bază de câteva module, unul dintre ele fiind cel care recunoaște bolile, ceea ce presupune că fiecare agricultor poate să facă o fotografie la o frunză care este bolnavă, iar aplicația îi spune ce boală se dezvoltă acolo sau poate să identifice ce boală s-ar putea dezvolta, asta ajută la prevenirea bolii asupra plantei”, a spus Petru Copacinschi.
Pe lângă funcția de identificare a bolilor asupra plantelor, aplicația IFarms mai are multe alte module.
„Vorbim de irigare, aplicația calculează corect cât trebuie de irigat și când. Vorbim și de satelit și indicii individuali care arată cum se dezvoltă planta. Mai sunt și hărțile de prescripție care ne arată în ce sector și ce îngrășăminte trebuie să distribuim. De asemenea și activitățile care se înregistrează în cadrul întreprinderii la absolut orice lucrare precum semănat, cultivat, stropit. În ultimii ani tot mai mulți agricultori utilizează această aplicație, ea fiind gratuită. Așa ei pot să aibă grijă de evidența lucrărilor sale.”
Dorin Dolghi este un fermier care utilizează aplicația, dar și alte metode pentru a avea grijă de afacerea sa. Astfel, el a afirmat că digitalizarea îi economisește timp și îl ajută să prevină problemele în sere.
„Noi dispunem de hectare de sere și vrem să ne digitalizăm pentru a fi mai departe de administrarea de pesticide și altele, ca să putem preveni toate bolile și problemele legate de boli, insecte și altele. Plus la toate, pentru confortul meu, am nevoie să văd temperatura în seră cu ajutorul aplicației din telefon. Am ajuns la etapa când trebuie de digitalizat totul, atât pentru confort, cât și pentru siguranța alimentelor pe care le vom plasa pe piață.”
Pentru ca fermierii să își poată proteja culturile și investițiile, este important să acționeze din timp și să folosească soluții moderne, adaptate condițiilor din teren. Prevenția și tehnologia fac diferența atunci când vine vorba despre salvarea recoltei.
