Pe parcursul ultimilor ani, tot încercăm să promovăm strugurii Moldova în calitate de produs de nișă pentru consumatorii care pun preț pe calitățile gustative superioare ale acestui soi. Pentru a spori productivitatea, calitatea strugurilor și eficiența economică mai mulți producători investesc în sisteme noi de producere gen Gable sau Pergola Tendone, dotează plantațiile cu sisteme moderne de fertigare. Desigur, aceste modernizări contribuie mult la sporirea productivității, dar și a calității strugurilor, respectiv permit și sporirea eficienței economice a exploatării unor asemenea plantații.
„Cu toate aceste, însă, rămân niște întrebări cheie: cât timp această nișă va putea fi exploatată? și Care sunt preferințele actuale ale cumpărătorilor și consumatorilor finali?”, spune Adrian Cojocaru, specialist marketing în cadrul Moldova Fruct.
Specialistul afirmă că trebuie să fim conștienți de faptul că generațiile, cu cât mai tinere, cu atât pun tot mai puțin preț pe calitățile gustative, în schimb aspectul tot mai mult iese în prim plan. Astfel, dacă tendințele se vor menține pe termen lung, nișa strugurilor gen Moldova va deveni prea îngustă pentru a permite derularea unor activități comerciale profitabile.
„Pe de altă parte, dacă vom face un top al preferințelor expuse de comercianți, dar și consumatorii mai tineri vizavi de caracteristicile unor struguri de masă ideali, cel mai probabil vom obține următoarea listă:
- Pulpa tare, cărnoasă
- Pielița subțire, moale dar integră
- Lipsa semințelor, sau semințe foarte mici
- Bobițe uniforme ca mărime, preferabil peste 20 mm în diametru, care să se țină bine de ciorchine
- Ciorchinele verde bine dezvoltat, cu bobițe aflate la distanță una de alta
- Gust dulce, puțin acidulat
- Capacitate de păstrare bună: cel puțin 1 săptămână pe rafturile frigorifice comerciale și încă 2-3 zile la temperatura camerei, pe masa consumatorului”, menționează Adrian Cojocaru.
Dacă punem toate aceste caracteristici alături de asortimentul de struguri de masă produși în Moldova, înțelegem că pentru moment practic nu producem nimic din ceea ce s-ar putea apropia de caracteristicile unor struguri ideali.
„O experiență recentă, care ne pune pe gânduri, referitor le perspective ține de Japonia. Ținând cont că strugurii Moldova au căpătat o faimă pozitivă din punct de vedere a gustului, am avut o solicitate de livrare a unei partide de probă pe cale aeriană chiar din această țară. Consumatorii japonezi sunt cunoscuți prin preferințele lor față de tradiții și gust. Din cele discutate cu importatorul Japonez caracteristicile soiului Moldova sunt foarte aproape de cele ale unor soiuri tradiționale japoneze, care de fapt sunt și din cele mai scumpe în Japonia”, spune specialistul.
Totuși, analizând lotul transmis, comerciantul japonez și-a expus principalele îngrijorări față de perspectivele acestui soi pentru piața Japoneză: semințele prea mari, chiar dacă japonezii sunt obișnuiți cu strugurii cu semințe, bobițele prea fragile, care dacă crapă murdăresc, inclusiv ambalajul și capacitatea de păstrare în stare proaspătă fără a da semne vizibile de uscăciune.
Un semnal de alarmă deja este bătut și de exportatorii moldoveni, care spun că dacă nu schimbăm ceva, calitatea strugurilor produși de noi nu ne va permite să obținem prețuri bune și vom fi sortiți să ne zbatem pe segmentul cel mai de jos din punct de vedere a prețurilor.
Andrei Botezatu, specialist în cadrul proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova afirmă că se observă o tendință din partea consumatorilor de pe diferite piețe care aleg să consume struguri apireni.
„Aceste soiuri nu sunt rezistente la înghețurile din timpul iernii și primăverii, din această cauză producerea acestora nu este relevantă pentru Moldova. Soiul Moldova este ales de producătorii noștri pentru că are un șir de avantaje: iartă multe greșeli în procesul de producere, se păstrează bine, are culoare neagră și la păstrare nu sunt vizibile defectele, are o balanță de gust între dulce și acid”, afirmă Andrei Botezatu.
Specialistul spune că producătorii moldoveni aleg să planteze în continuare soiul Moldova, inclusiv în plantațiile intensive pe sisteme de suport Pergola. „Moldova rămâne un soi de perspectivă, pe care producătorii au învățat să-l producă și care este recunoscut de consumatorii de pe diferite piețe. Dacă în 2013-2014 vindeam pe piața UE o mie tone de struguri, în 2019 am vândut 18 mii tone – asta reprezentând peste 20% din volumul total produs la nivel de țară. Consider că statul ar trebui să ofere suport la înființarea plantațiilor intensive, să nu fie subvenționate plantațiile fără irigare, pentru că din start este clar că nu vom obține struguri calitativi”, subliniază Andrei Botezatu.
Specialiștii consideră că este necesară testarea și înregistrarea unui soiurilor apirene de struguri, care să poată fi produse cu succes în condițiile Republicii Moldova și care s-ar bucura de succes pe piețele de export.
În anul 2020 Moldova a exportat 16 mii tone de struguri de masă. Anual, țara noastră produce mai mult de 130.000 de tone de struguri de masă și exportă circa 60% din ei.
