Agricultorii așteaptă încă aproximativ 1,9 miliarde de lei pentru cereri de subvenționare depuse anterior, iar autoritățile nu pot spune când vor fi făcute plățile. Restanțele arată o problemă de planificare: statul a acceptat dosare și a creat așteptări peste limita banilor disponibili, iar acum încearcă să repare sistemul printr-un nou mecanism care ar trebui să oprească acumularea datoriilor.
Comisia pentru control al finanțelor publice a Parlamentului a examinat, pe 15 iulie, raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare publice din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.
Potrivit Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, datoriile actuale provin din cereri depuse anul trecut. Directoarea adjunctă a AIPA, Diana Coșalîc, a precizat că este vorba despre plăți complementare de 500 de milioane de lei și subvenții post-investiții neacoperite în sumă de 1,4 miliarde de lei.
AIPA susține că a solicitat Ministerului Finanțelor alocarea unor surse suplimentare, însă, deocamdată, nu există un termen clar pentru achitarea restanțelor.
„În această perioadă, desfășurăm o campanie de informare în teritoriu cu fermierii pentru a promova noul program strategic al politicii agricole și, totodată, menționăm că suntem în identificarea de surse pentru dosarele depuse în anul 2025. Guvernul își va onora obligațiile - pe cele care sunt eligibile sau cele care sunt corect implementate”, a afirmat Diana Coșalîc, subliniind că restanțele pentru anii 2023 și 2024 au fost acoperite integral.
Cereri de 3,4 miliarde de lei, bani disponibili de patru ori mai puțini
Raportul Curții de Conturi scoate în evidență faptul că Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural a fost gestionat cu deficiențe majore de planificare. Problema principală semnalată este asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, care a dus la acumularea datoriilor față de agricultori.
Larisa Ceban, șefa misiunii de audit, a declarat că, în anii 2023-2024, au fost depuse aproximativ 15,8 mii de dosare, în valoare de 3,4 miliarde de lei. Suma solicitată a fost de peste patru ori mai mare decât resursele disponibile.
„Lipsa criteriilor clare de prioritizare și a evaluării impactului măsurilor de sprijin afectează predictibilitatea bugetară, generează angajamente fără acoperire financiară și întârzieri la plata subvențiilor, cu efecte negative asupra sectorului agricol”, a subliniat reprezentanta Curții de Conturi.
Cu alte cuvinte, sistemul a permis recepționarea unui volum de cereri pe care bugetul nu îl putea acoperi. Efectul s-a văzut ulterior în întârzieri, restanțe și incertitudine pentru fermierii care au mizat pe sprijinul promis.
Ministerul promite că astfel de datorii nu se vor mai acumula
Galina Petrachi, șefă de direcție la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a declarat că noul cadru normativ privind subvențiile, intrat în vigoare în luna ianuarie a acestui an, schimbă mecanismul de sprijin pentru agricultori.
Potrivit acesteia, cheltuielile pentru implementarea politicii agricole vor fi finanțate în limita mijloacelor disponibile în Fond. În plus, o hotărâre de Guvern din luna iunie prevede că, la lansarea apelurilor de depunere a cererilor, vor fi indicate sumele disponibile pentru fiecare intervenție.
„Deja nu se vor mai recepționa cereri fără acoperire financiară și nu se vor mai acumula acele datorii. Cererile se depun până la implementarea proiectelor. Formula de subvenționare post-investiție nu mai este prevăzută de noul cadru normativ. Aceasta este și recomandarea Uniunii Europene de a exclude această formă de susținere, deoarece ea este mai mult pentru a menține sectorul agricol, dar nu pentru dezvoltare”, a menționat șefa de direcție de la minister.
Schimbarea înseamnă renunțarea la formula prin care fermierii realizau investiția, depuneau ulterior dosarul și așteptau subvenția. Noul sistem ar urma să limiteze depunerea cererilor la banii real disponibili, astfel încât statul să nu mai creeze obligații pe care nu le poate achita la timp.
Curtea de Conturi atrage atenția și asupra unei alte probleme: lipsa unei evaluări clare a impactului socio-economic al subvențiilor. Deși statul a alocat bani pentru mai multe măsuri de susținere a agriculturii, eficiența acestora rămâne greu de măsurat în lipsa unor indicatori de performanță.
Potrivit Larisei Ceban, sistemul trebuie să arate nu doar câți bani au fost distribuiți, ci și ce rezultate concrete au produs aceste plăți în sector.
„Conform bunelor practici, stabilirea obiectivelor și a măsurilor de subvenționare trebuie să fie însoțite de definirea unor indicatori de performanță, inclusiv ținte cuantificabile, care să permită evaluarea eficienței sprijinului acordat prin compararea nivelurilor planificate cu rezultatele efective. Indicatorii trebuie formulați astfel încât să reflecte gradul de atingere a obiectivelor, inclusiv prin corelarea evoluției producției vegetale și animaliere cu intervențiile de sprijin acordate fermierilor”, a subliniat Larisa Ceban.
Astfel, una dintre concluziile auditului este că sistemul de subvenționare nu trebuie evaluat doar după volumul banilor repartizați, ci și după rezultatele obținute în ferme, în producție și în dezvoltarea sectorului agricol.
Rapoarte anuale și indicatori pentru subvențiile din 2026-2030
Reprezentanta MAIA a menționat că noul program strategic al politicii agricole prevede indicatori de realizare, de rezultat și de impact pentru investițiile care vor fi efectuate de fermieri în perioada 2026-2030.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, împreună cu Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, va trebui să prezinte anual Guvernului, până la 31 martie, un raport privind gestionarea mijloacelor financiare. Raportul va include indicatorii realizați în perioada respectivă.
Măsura ar urma să permită o urmărire mai strictă a banilor publici alocați agriculturii. Rămâne însă problema imediată: restanțele de aproximativ 1,9 miliarde de lei pentru dosarele deja depuse nu au, la această etapă, un termen clar de achitare.
