Fermierii din Republica Moldova trebuie să-și crească nivelul de transparență pentru a putea beneficia, după aderarea la Uniunea Europeană, de sprijinul oferit prin Politica Agricolă Comună (PAC). Declarația a fost făcută într-o emisiune TV de Marcel Spatari, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, care a subliniat că agricultura este unul dintre domeniile importante în procesul de pregătire pentru aderarea la UE.
Potrivit lui Spatari, Politica Agricolă Comună reprezintă cel mai mare buget al Uniunii Europene. Agricultura europeană este puternic subvenționată, iar fermierii din UE primesc plăți pentru fiecare hectar, precum și fonduri pentru investiții în echipamente. În funcție de program, acestora li se poate rambursa între 10% și 15% din valoarea investițiilor sau chiar mai mult. Astfel, fondurile disponibile pentru agricultorii europeni sunt mai mari decât cele pe care Republica Moldova le poate oferi în prezent.
„Mesajul meu este că agricultorii-fermieri din Republica Moldova, din momentul aderării, vor avea acces la Politica Agricolă Comună și la aceste subvenții, care sunt de câteva ori mai mari decât ceea ce poate Republica Moldova să ofere și să aloce astăzi pentru subvenționarea agriculturi”, a declarat Marcel Spatari.
El a explicat că, în interiorul Uniunii Europene, politica agricolă este un domeniu comun al statelor membre, iar sprijinul pentru agricultură este finanțat printr-un buget comun.
Spatari a amintit și experiența statelor din Europa Centrală și de Est care au aderat la UE în valurile de extindere din 2004 și 2007. În primii ani, fermierii din aceste țări nu au beneficiat de aceleași niveluri de subvenționare ca agricultorii din state precum Franța sau Germania. Potrivit oficialului, mecanismul a fost ajustat pentru a evita diferențe prea mari ale nivelului de sprijin și eventuale distorsiuni pe piața europeană. Între timp, nivelurile subvențiilor au fost majorate și au devenit comparabile.
Pentru ca agricultorii moldoveni să poată beneficia de sprijinul european după aderare, aceștia trebuie însă să asigure un nivel mai mare de transparență, a subliniat Spatari.
„Și asta înseamnă să-și declare parcelele în sistemul informațional, să declare istoricul”, a precizat acesta.
În cazul agriculturii primare, fermierii trebuie să poată demonstra ce culturi au fost cultivate în ultimii ani pe terenurile respective. În cazul fermelor zootehnice, transparența presupune declararea numărului de animale și a provenienței acestora.
