Fondul forestier al Moldovei, şi aşa sărac în comparaţie cu alte ţări, se micşorează în continuare. În Republica Moldova se taie câte trei hectare de pădure la fiecare oră, arată datele Biroului Naţional de Statistică (BNS), iar zilnic în ţara noastră se defrişează 73 de hectare forestiere. Potrivit Agenţiei „Moldsilva”, mai puţin de 13% din suprafaţa totală a Moldovei este acoperită cu păduri.
Cel mai ridicat grad de împădurire o are zona de centru, unde sunt concentrate aproximativ 60 la sută dintre păduri. În zona de nord, gradul de împădurire este de circa şapte la sută, iar la sud situația este aproximativ la fel. Doar în 2019, din pădurile din Soroca au fost defrişaţi ilegal aproape 50 de metri cubi de lemn. Iar în Autonomia Găgăuză, pădurile ocupă doar 7% din teritoriu. Pentru a extinde teritoriul înverzit, autorităţile planifică să sădească 100 de hectare de pădure.
„Anul trecut am sădit doar 76 de hectare de pădure, nu am putut planta alte 24 de hectare din cauza lipsei de resurse financiare”, a spus Alexandru Peicov, director, Serviciul forestier Comrat.
Ecologiştii au tras un semnal de alarmă, pentru că s-a ajuns la mai puţin de 13% din suprafaţa totală a ţării să fie acoperită cu păduri.
„Pădurile sunt carcasa ecologică a Republicii Moldova, fără păduri noi nu putem rezolva nici una din marele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, în primul rând ne referim la secetă, la râuri mici şi fără de apă”, a declarat Alecu Reniţă, ecologist.
Agenţia „Moldsilva” autorizează defrişarea a 500 de mii de metri cubi de lemn anual, în timp ce consumul de lemn este de peste un milion de metri cubi, adică de două ori mai mare.
Pădurile din Moldova pot absorbi peste două milioane de tone de bioxid de carbon anual. De asemenea, spaţiile verzi joacă un rol important în lupta împotriva eroziunii solului şi alunecărilor de teren. Printr-o hotărâre de Guvern se prevede extinderea fondului forestier pe o suprafaţă de 13 mii de hectare în următorii patru ani.
Din 13 martie 2020 s-a emis de Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion PERJU, un ordin prin care este sistată orice tăiere planificată în pădurile natural – fundamentale. În realitate, pe parcursul anului 2020, au fost înregistrate 330 de acțiuni ilicite de tăiere a pădurilor, braconaj, pășunat ilicit și alte contravenții cu implicarea personalului serviciului silvic. Prejudiciul cauzat fondului forestier pe cazurile date constituie 2, 4 milioane de lei și au fost recuperate prin intermediul unor litigii doar 515 mii lei.
Iar la 25 ianuarie 2021, mai mulți oameni ar fi fost surprinși tăind copaci în Rezervația științifică ”Plaiul Fagului”din preajma satului Temeleuți, raionul Călărași, care se află în subordinea Agenției Moldsilva. În urma scandalului iscat pe marginea acestor defrișări, în februarie, curent, Ghenadie Grubâi, angajat al Agenției, a declarat că în urmă unui control, s-a stabilit că defrișările respective au fost lucrări „de reconstrucție ecologică”, efectuate „în strictă corespundere cu prevederile legislației”. Acesta a mai precizat atunci că toate lucrările au fost coordonate cu autoritățile competente de mediu și cu reprezentanții Grădinii Botanice Naționale „Alexandru Ciubotaru”. Prin urmare, defrișările continuă, din păcate, în mod legal.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram!
