Amenințările aferente schimbărilor climatice este în principal o problemă legată de energie. Fiind o țară dependentă de sursele fosile de import, în proporție de aproximativ 70%, una din căile strategice de creștere a securității energetice a Republicii Moldova o reprezintă diversificarea surselor de energie. Cum nu dispunem de rezerve de petrol sau alte zăcăminte naturale de acest tip, adoptarea unor tehnologii care să valorifice potențialul surselor renovabile de energie este calea cea mai sigură. Astfel, până în anul 2020 Republica Moldova a atins o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie (CFBE) de peste 23,8%, față de ținta globală de 17%, fapt care permite să credem că viitorul acestui sector în țara noastră este unul promițător.
Cu scopul promovării și utilizării surselor renovabile de energie, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de dezvoltare a tehnologiilor de producere a energiei din biomasă, energia soarelui și a vântului. Astfel, legea nr. 10, adoptată la 26.02.2016, a fost elaborată anume cu scopul intensificării dezvoltării proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie. Aceasta oferă garanțiile necesare pentru investiții, inclusiv: conectare nediscriminatorie la rețea, furnizare cu prioritate și obligația furnizorului central de a achiziționa energia electrică generată din surse regenerabile timp de 15 ani.
Energia eoliană este cea mai abundentă sursă de energie regenerabilă din Republica Moldova, aproape întreaga țară având locații adecvate din punct de vedere tehnic pentru investiții în energia eoliană. Cu 27 MW putere instalată în prezent, energia eoliană este cea mai utilizată tehnologie de generare a energiei regenerabile la scară largă din sectorul energetic al țării. Alți 100 MW capacitate se preconizează a fi instalați pe parcursul următorilor ani, conform studiului ”Evaluarea gradului de pregătire privind valorificarea energiei regenerabile, IRENA, 2019”.
Printre avantajele principale în cursa adoptării tehnologiilor date se numără costul de producere al energiei care este relativ de mic (cca 4-6 Euro cenți), valabil în situația susținerii procurării turbinei eoliene. De asemenea turbinele eoliene moderne au o viteză de pornire care începe de la 3 m/s, fapt care permite instalarea acestora practic pe tot teritoriul țării. În plus echipamentul de producere a energiei eoliene are o durată de viață de aproximativ 20 de ani. Toate acestea, dar și alte avantaje stau la baza atractivității investiționale a sursei date de energie renovabilă.
Energia solară fotovoltaică. Odată utilizată la potențial maxim, energia fotovoltaică solară ar putea furniza până la 4,5 GW capacitate. Peste 20% din aceasta (1 GW) este considerată competitivă din punct de vedere al costurilor încă din anul 2016. În condițiile Republicii Moldova utilizarea radiației solare cu scopul producerii energiei electrice este mai răspândit decât utilizarea energiei eoliene. Sunt mai multe aspecte care determină preferințele gospodăriile agricole locale spre a utiliza energia solară
Printre avantajele principale sunt prețurile în scădere a panourilor fotovoltaice, funcționalitate înaltă ce permite exploatarea acestora până la +4 grade Celsius (limita de jos), lipsa totală a zgomotului în procesul de generare a energiei, costuri mici de întreținere, care se reduc la ștergerea prafului de pe panouri de 2-3 ori pe parcursul anului și nu în ultimul rând posibilitatea obținerii subvențiilor pentru procurarea panourilor fotovoltaice
Biomasa. Combustibil solid
Biomasa este cea mai veche și mai utilizată sursă de energie regenerabilă la nivel global. Termenul „biomasă” este unul generic pentru materialul de origine biologic vegetal, ce poate fi ars pentru a produce energie termică și/sau electrică. Exemplele cele mai răspândite includ lemnul și reziduurile lemnoase, paiele, cocenii și plantele energetice, cum sunt sălciile, plopii, iarba elefantului, etc. Energia înglobată în biomasă se eliberează prin metode variate, care însă, în cele din urmă, reprezintă procesul chimic de ardere. Utilizarea biomasei solide în calitate de sursă de energie termică și/sau electrică se face în două etape – 1. producerea combustibilului și 2. producerea energiei din combustibilul solid de biomasă (prin procesul de ardere). În dependență de combustibilul produs, brichete sau pelete (granule), tehnologia de producere energiei variază determinând tipul centralei ce va fi utilizată pentru fiecare tip de combustibil în parte. Astfel, fiecare antreprenor care are la dispoziție reziduuri de biomasă și își propune să valorifice potențialul energetic ale acestora, trebuie să ia în considerație factori precum tipul materiei prime, costurile de producere a combustibilului, prețul soluției tehnice de ardere a biomasei, costurile aferente cu instalarea, punerea în funcțiune și gestionarea acesteia. În condițiile țării noastre, utilizarea biomasei în scopuri energetice este sustenabilă, cu toate astea, o analiză detaliată a parametrilor economici ai proiectului trebuie analizați, astfel încât să fie evitate riscurile majore de realizare cu succes a acestuia.
Biogaz. Fermentarea anaerobă (AD) a deșeurilor organice
Producerea biogazului constituie o ramură larg răspândită a tehnologiei de fermentare a deșeurilor organice care a intrat în uz acum mai bine de 30 de ani în țările în curs de dezvoltare. Procesul microbiologic prin care are loc descompunerea materiei organice, în lipsa oxigenului este aplicat astăzi la scară mare pentru producerea de biogaz în reactoare-cisternă, etanșe împotriva pătrunderii aerului, în mod obișnuit denumite digestoare. Temperatura optimă pentru realizarea acestui proces este cuprinsă între 20-45°C.
La modul general investiția în producerea biogazului trebuie justificată vis-a-vis de mai multe rigori, cum ar fi scopul proiectului de biogaz, fie utilizarea deșeurilor animale și agricole, producerea de energie și/sau obținerea fertilizanților organici. De asemenea este importantă viziunea clară a investitorului asupra dimensiunii proiectului, capacității de aprovizionare a instalației de biogaz cu materie primă, amplasarea acesteia vis-a-vis de sursa materiei prime, capacitatea de furnizare constantă a energiei către consumator etc. Doar în situația în care există răspunsuri clare la întrebările de mai sus, proiectul poate trece în faza de planificare și estimare a costurilor, care ulterior să poată fi prezentat spre finanțare.
Fezabilitatea implementării proiectelor de producere a biogazului, similar cu celelalte surse de energie renovabilă, este determinată de gradul de pregătire a antreprenorului agricol pentru efectuarea investiției. Astfel, producătorii agricoli care doresc realizarea proiectelor de biogaz în cadrul întreprinderilor sale trebuie să evalueze obiectiv, de sine stătător sau asistați de specialiști, dacă sunt avantajați să o facă sau există constrângeri considerabile în calea implementării unui proiect de acest tip.
Notă: Acest articol este elaborat de către Federația Agricultorilor din Moldova ”FARM” cu suportul financiar al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD), în cadrul Programului Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă (IFAD VI), iar informațiile au fost coordonate cu expertul în energie renovabilă, Nicolae Zaharia.
⚡Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
