Anual, R. Moldova produce până la 260 de mii de tone de lapte din necesarul de 460 de mii de tone. Restul materiei prime, aproape 45%, o importăm sub formă de lapte praf și unt. Se întâmplă din cauza că gospodarii au renunțat la bovine sau au emigrat.
Natalia Kalantîrschi este printre puținii locuitori din satul Popovca, raionul Fălești, care nu și-a vândut bovina. De mică a fost obișnuită să se trezească cu noaptea-n cap pentru a duce vaca la cireadă. Iar să mulgă cornuta a învățat de la părinți. Zilnic, Zorica, așa cum este dezmierdată de familie, produce 10 litri de lapte, iar în lunile bune chiar și 20 de litri, scrie NordNews.
„Acum o duc la păscut. Suntem doar cinci persoane. Atâția am rămas. Pe rând le ducem departe, până la păstor pe care îl achităm. Iată acesta este câștigul nostru din lapte. Dacă înainte erau cirezi de 300 de capete, acum avem 15, dintre care 10 aparțin unei persoane care le paște aparte. Poate cineva mai are, dar nu le scot la libertate. În general sunt puține”, a povestit Natalia Calantîrschi, locuitoare s. Popovca.
Femeia vinde laptele unei fabrici din Bălți, la un preț pe care îl consideră mai mult simbolic.
„Cu cât laptele este mai gras, cu atât este mai scump. Prețul e între 5 lei 5,50 lei sau chiar mai puțin. Este foarte scump. În magazine, un litru de lapte costă 18 lei. Iată de ce lumea nu are vaci. Și noi o avem doar o vacă pentru familie”, a adăugat femeia.
Anual, R. Moldova produce până la 260 de mii de tone de lapte din necesarul de 440-460 de mii de tone. Restul materiei prime o importăm din țări precum România Polonia și Ucraina. Anii trecuți, țara noastră importa și din Belarus sau Rusia.
„Per total avem 240-260 de mii de tone de lapte. Anul acesta prognozăm o cantitate maximă de 270-272 de mii de tone. Cealaltă cantitate de lapte de 160-170 de mii de tone o importăm. Depindem mult de importul materiei prime pentru producerea produselor lactate. Marea cantitate o importăm sub formă de lapte praf și unt. Anii precedenți importam și sub formă de lapte lichid din țările vecine precum Ucraina sau România. Acum importăm mai mult lapte praf și unt”, a declarat Iurie Scripnic, Secretar de Stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Alexandru Luchianov și-ar extinde ferme, doar că prețul mic la lapte și criza energetică l-au cam descurajat. Pentru a face față cheltuielilor, bărbatul a decis să-și crească bovinele în aer liber.
În prezent, cele zece vaci mulgătoare produc în fiecare zi câte 80 de litri de lapte care sunt vândute direct unei fabrici din Călărași, la un preț de doar 6 lei per litru.
„M-a afectat prețul la energie electrică și gazele naturale. Din această cauză am încetat să produc brânză, smântână. Problema nu este în a crește o vacă, dar să realizezi pe piață produsul, fie carne sau lapte, la un preț avantajos fermierilor, nu cele dictate de fabrici. Vrem ca statul să ne garanteze o colaborare cinstită”, a spus Alexandru.
Pentru că nu are forțe de muncă și nici bani pentru a plăti salarii, bărbatul a cumpărat un aparat de muls vaci și a instalat un gard electric care înlocuiește păstorul.
„El funcționează grație acumulatorului care se încarcă de la bateria solară. Gardul se întinde pe o suprafață de 6 kilometri, aproximativ 60 de hectare de pământ. Nu afectează nici oamenii. Se produc doar impulsuri”, a menționat fermierul.
A rămas dezamăgit de indiferența statului, dar nu poate renunța la afacerea de familie: „Ce să fac cu asta? Este greu să renunț. Muncim din anul 2007. Sunt 15 ani din viața mea. Acum nu pot să dau totul sub cuțit.”
În R. Moldova sunt 162 de ferme zootehnice autorizate care numără 13 mii de capete producătoare de lapte. La acestea se adaugă încă 53 de mii de vaci crescute în fermele casnice, nonprofesionale, adică un total de 68 de mii de bovine. Pentru ca R. Moldova să fie independentă de materia primă, avem nevoie de 55 de mii de vaci de rasă performantă. În prezent, numărul lor este de doar 7-8 mii.
„Avem ca scop să ajungem până în anul 2025-2026 la un efectiv de 20 de mii de vaci de producere a laptelui, rasă performantă, iar mai apoi, să dublăm acest efectiv pentru a ne asigura în întregime”, a menționat Iurie Scripnic, Secretar de Stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Reprezentanții unei fabrici din Rîșcani recunosc că prețul produselor lactate din vitrinele magazinelor este mult mai mare decât cel pentru materia primă. Justificări sunt multe, dar cea mai importantă rămâne a fi criza energetică. Cheltuielile de colectare, procesare și producere necesită investiții mari.
„Noi suntem nevoiți să colectăm laptele din diferite sate. Mergi la fiecare poartă pentru a stânge laptele. Asta înseamnă cheltuieli. Avem puncte de colecatre asigurate cu instalații de răcire a laptelui, de curățire a laptelui, cheltuielile la producere, laptele este procesat și avem nevoie de energie electrică și gaz. Nu uitați că oferim reduceri pentru rețelele la care vindem. Și rețelele pun adaos comercial. În final avem un produs scump”, a explicat Gheorghe Angheluța, directorul unei fabrici de brânzeturi din Rîșcani.
Fabrica de brânzeturi din Rîșcani importă 30% din materia primă din Ucraina, deși ar prefera să dispună de suficient lapte de acasă.
„Prețul materiei prime din Ucraina, vara este mai mic decât pentru laptele cumpărat în R. Moldova. Trebuie să fie motivație. Dacă acum este hotărârea de a plăti 3 lei per litru de lapte de la AIPA, cred că sectorul zootehnic se va ameliora”, a adăugat Gheorghe Angheluța.
Datele oferite de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare arată că în anul 2010, în țara noastră erau 167 de mii de vaci. Până în 2023, numărul lor a scăzut cu aproape 100 de mii. Astfel, suntem nevoiți să importăm 45% din materia primă pentru producerea produselor lactate.
Odată cu creșterea numărului de bovine, statul vrea să dezvolte agricultura performantă. Asta pentru că gunoiul de grajd este un îngrășământ organic necesar pentru a spori calitatea solului. Printre principalele măsuri de susținere și încurajare a fermierilor sunt subvențiile.
„Măsurile principale pe care noi mizăm că vor aduce rezultatele scontate sunt subvenționarea în avans, inclusiv sectorul zootehnic, subvenționarea post investiție, subvenționarea creditelor, ratei dobânzilor, subvenționarea în etape, crearea fermelor noi și extinderea celor existente”, a conchis Secretarul de Stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Menționăm că, în acest an, fermierii pot depune cereri de solicitare a plăților directe în sectorul zootehnic. Pentru un litru de lapte de vacă fermierii vor primi câte 3 lei. Cererile de solicitare a plăților directe per cap de animal se vor depune în perioada 17 august – 30 septembrie, iar cererile de solicitare a plăților directe per litru de lapte de vacă, în perioada 17 august -15 septembrie curent.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
