Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în Moldova, în cooperare cu Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic din Republica Moldova (AJMTEM) a organizat un atelier de instruire pentru jurnaliști pe subiecte ce țin de schimbările climatice și agricultura din Republica Moldova, în cadrul proiectului FAO ”Integrarea adaptării în procesele de planificare pentru reducerea vulnerabilităților la schimbările climatice, la nivel local și central, în sectorul agricol din Republica Moldova (Ag-SAP), care este în desfășurare până 2023 și își propune să integreze soluțiile de adaptare la schimbările climatice în procesele de planificare a sectorului agricol.
Planul de Adaptare în Sectorul Agricol (PSA/ Ag-SAP) este un proces care asigură o abordare cuprinzătoare în vederea integrării răspunsurilor de adaptare la schimbările climatice în procesul de planificare pentru sectorul agricol ca unul din sectoarele prioritare ale economiei naționale. Proiectul este finanțat de Fondul Verde pentru Climă și își propune să acorde sprijin MAIA în a integra adaptarea la schimbările climatice în procesele de planificare ale sectorului agricol îmbunătățind, în același timp, securitatea alimentară pentru populația Moldovei și asigurând o abordare sensibilă la gen, și participarea grupurilor vulnerabile.
Prezenți la atelierul organizat în format online, jurnaliștii care abordează subiecte legate de mediu și agricultură, au fost familiarizați cu obiectivele și activitățile proiectului Ag-SAP pentru o mai bună înțelegere și diseminare a rezultatelor adaptării la schimbările climatice.
Ala Druță, consilieră tehnică națională, FAO Moldova a menționat că avem carențe la capitolul de capacități de implementare a măsurilor de reducere a vulnerabilităților la schimbările climatice, la nivel local și central, în sectorul agricol din Republica Moldova (Ag-SAP) și a îndemnat jurnaliștii să se implice mai mult la abordarea problemelor de mediu și condițiilor de adaptare a fermierilor la schimbările climaterice.
”Pentru adaptarea la schimbările climatice, trebuie de comunicat permanent ca nivelul de conștientizare să fie unul mare atât în rândurile fermierilor, cât și factorilor de decizie, ca să fie adoptate cât mai multe activități care promovează reziliența față de dezastre naturale și schimbările climatice. Proiectul a demarat la 1 septembrie și va fi implementat până în 2023.Bugetul nu este mare, de 685 mii de dolari oferiți de Fondul Verde pentru Climă. Partenerii de implementare sunt în primul rând MAIA, beneficiarul prioritar și instituțiile afiliate, cât și Ministerul Mediul și grupul sectorial. Dar vom colabora și cu sectorul privat și comunitățile rurale” a subliniat Ala Druță.
Un cuvânt de salut, a avut și Marina Duncan, reprezentanta FAO în Europa și Asia Centrală, care a adus laude echipei din Moldova.
”Proiectul din Moldova, fiind unul regional, prezintă un rol important per ansamblu. Ne bucurăm mult că există o echipă bine coagulată, care implementează treptat obiectivele propuse. Vă încurajez să mențineți acest ritm și vă doresc mult succes” a spus Marina Duncan, reprezentanta FAO în Europa și Asia Centrală.
Vasile Scorpan, specialist național în integrarea adaptării la schimbările climatice, FAO Moldova a prezentat anumite cifre care demonstrează că sectorul agricol are nevoie de susținerea sporită din partea statului pentru a se dezvolta.
”În cadrul acestui atelier vreau succint să menționez că deseori se spune că Moldova este o țară agrară, fapt care ar fi adevărat, dar după contribuția sectorului agrar la PIB, nu este chiar așa, în prezent aceasta este de numai 10% comparativ cu 39 % în 1993, în jur de 36% din populație fiind ocupată în acest sector. Avem o pondere foarte mare a terenurilor agricole- 73, 7% din suprafața țării, dintre care 55% sunt arabile, astfel nu prea rămân alte eco-sisteme naturale necesare, păduri, pajiști etc. Și culmea, deși ponderea este mare, sunt multe și neprelucrate, pârloagele care s-au redus de la 80 mii de ha la 30,2 mii ha, dar există. Aș vrea să subliniez că din păcate, ceea ce se planifică la nivel național, nu prea se realizează. Se motivează că din lipsa resurselor financiare, însă în realitate politica de implementare are și alte carențe, de alt ordin. Măsurile propuse la fiecare strategie, se regăsesc de fiecare dată, practic nu se mișcă lucrurile. Distribuțiile de fonduri se fac de către AIPA, criticată deseori, dar procedura de care se ghidează instituția dată, este aprobată de Guvern. Prin urmare, se respectă lista politicilor agricole de adaptare la schimbările climatice, Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală 2022-2027, care este în curs de aprobare” a declarat Vasile Scorpan, specialist național în integrarea adaptării la schimbările climatice, FAO Moldova.
Mihail Rurac, specialist în consolidarea capacităților naționale de adaptare la schimbările climatice, FAO Moldova a declarat că lipsa unui serviciu de consultanță directă pentru fermieri, cât și în direcțiile agricole raionale, reprezintă o barieră pentru implementarea oricărei strategii.
”Lipsa personalului instruit este o cauză care persistă, cu părere de rău. Fermierii nu cunosc cum ar trebui să procedeze ca să stopeze efectele negative provocate de schimbările climatice. Cândva exista o Agenție de consultanță, care avea filiale în fiecare sat, ulterior a fost restructurată. În felul acesta, fermierii din zonele rurale, au o lipsă de informare acută, deseori promovându-se produsele, nu soluțiile, acțiunile necesare de efectuat pentru a preveni anumite probleme. Irigarea ar fi o măsură bună pentru a preveni seceta, dar apa este o resursă destul de limitată, în trecut, capacitatea anterioară era de 350 mii de hectare din râurile Prut și Nistru, acum se irigă numai 5-6 mii de hectare, atît din motiv că nivelul apei este scăzut, dar și economic, fermierii nu își pot permite să efectueze irigări. Sunt și puțini fermieri care optează pentru soluții sănătoase, aș putea menționa pe Veaceslav Ciornii din Cupcini, un fermier pionier care gestionează 2400 hectare de teren agricol și care de ceva vreme refuză la azotul industrial și cultivă culturi care sunt “fixatoare” de azot natural. Din păcate, deocamdată sunt puțini astfel de fermieri bine informați și gata să aplice în practică soluțiile inovative, benefice pentru mediu” a coinchis Mihail Rurac.
Lilia Curchi, jurnalistă la Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, a menționat că ar fi necesară o școală de jurnaliști de mediu, pentru ca impactul reportajelor realizate în acest domeniu să fie unul mai mare. Organizatorii au promis că asftel de ateliere se vor mai organiza, pe durata implementării proiectului.
Notă: Țara noastră a ratificat, în 2017, Acordul de la Paris privind Schimbările Climatice prin care își propune atât reducerea emisiilor cu efect de seră (GES), cât și fortificarea adaptării la schimbările climatice, aspecte menționate și în Contribuția Națională Determinată (NDC) actualizată în 2020. Proiectul FAO Ag-SAP, care este finanțat de Fondul Verde pentru Climă, lucrează în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și Ministerul Mediului, pentru a contribui la obiectivul de mărire a rezilienței și adaptare a sectorului agricol al Moldovei la schimbările climatice.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
