În ultimul deceniu, Republica Moldova a fost lovită tot mai frecvent de secete de diferită intensitate. Acestea au dus la în înrăutățirea cantității generale a alimentelor disponibile pentru locuitorii din mediul rural și sectorul agricol al țării. Totodată, au dus la secarea într-un ritm accelerat a lacurilor și iazurilor din țară. În 2023, o consecință a acestui fenomen a dus la secarea iazului dintre Coropceni şi Suhuluceni din raionul Teleneşti).
Imaginile au fost recent publicate pe rețelele de socializare de către Vitalie Sprinceana.
Potrivit specialiștilor de la Serviciul hidrometeorologic de stat, seceta în Moldova este unul dintre cele mai periculoase fenomene ale naturii, reprezentând trăsătura specifică a climei regionale, condiționate de distribuția neuniformă în timp şi spaţiu a precipitaţilor atmosferice pe fondul valorilor ridicate ale temperaturii aerului.
Evaluările arată că deficitul de precipitaţii atmosferice este specific practic pentru tot teritoriul republicii. Astfel, evaluarea teritoriului Republicii Moldova după gradul de ariditate în conformitate cu indicii utilizaţi în practica internaţională, arată că cea mai mare parte a teritoriului republicii se atribuie la regiunile subhumide şi semiaride cu probabilitate mare de apariţie a secetelor şi dezvoltare a proceselor de deşertificare.
Deficitul de precipitaţii şi repartiţia foarte neuniformă a lor condiţionează secete frecvente şi intensive. Probabilitatea apariţiei secetelor foarte puternice (≤ 50% din norma climatică a precipitaţiilor) cu consecinţe catastrofale în unele luni ale perioadei de vegetaţie pe teritoriul republicii constituie 11 - 41%.
Măsurile de atenuare şi combatere a secetelor
Pentru atenuarea riscurilor declanşate de fenomenele secetă în agricultură se folosesc mai multe metode: irigaţiile, cultivarea speciilor de plante rezistente la uscăciune și secetă, aplicarea unor sisteme agrotehnice avansate, utilizarea fertilizanţilor.
Cele mai eficiente măsuri sunt irigaţiile. Acestea influenţează regimul hidrologic al solului şi al stratului de aer inferior având rol dublu: pe de o parte, asigură umezeala productivă necesară plantelor, iar pe de alta, reduc efectul termic şi diminuează procesele de evapotranspiraţie.
În funcţie de nivelul tehnologic al societăţii respective se pot utiliza diferite tipuri de irigaţie: pe baza aspersoarelor, pe baza canalelor de irigaţii taluzate sau netaluzate, sau prin picurare care reduce pierderea de apă şi energia folosită pentru aducţiune.
Pentru diminuarea efectelor negative ale fenomenelor menţionate se mai folosesc aşa măsuri ca: amplasarea ecologică a culturilor agricole, sădirea fîşiilor de protecţie, utilizarea ogoarelor negre, reţinerea zăpezilor, termenii şi norma optimă de semănat, prelucrarea diferenţiată a solului.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
