Anul agricol 2025 a adus provocări pentru aproape toate ramurile sectorului — de la legumicultură și apicultură până la viticultură, cereale și procesarea produselor de origine animală. Ploile neregulate, seceta persistentă, costurile ridicate și piețele tot mai imprevizibile au pus presiune pe producători, care au intrat în acest sezon cu așteptări mari, dar au fost nevoiți să gestioneze pierderi, blocaje și decizii dificile. În ciuda unui context complicat, asociațiile de profil vorbesc despre adaptare, soluții și direcțiile pe care le consideră esențiale pentru 2026. Prezentăm, pe rând, vocea fiecărei asociații — cu bilanțul lor, dificultățile întâlnite și recomandările pentru un sector agricol care are nevoie de stabilitate și viziune.
Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Legume (APEL)
Și legumicultorii se plâng de condițiile climatice nefavorabile, care au compromis o mare parte din producție și au dezechilibrat piața. Daniela Avraman, directoarea Asociației Producătorilor de Legume APEL, afirmă că pentru sector „a fost un an plin de provocări și dificultăți”, în special din cauza ploilor abundente din toamnă.
Ploile din perioada mijlocului de septembrie până aproape la jumătatea lunii octombrie au blocat accesul în câmp pentru săptămâni întregi. „Pe o perioadă lungă de timp nu s-a putut intra deloc în teren, iar o bună parte din marfa rămasă pe teren s-a stricat”, explică Daniela Avraman.
Fermierii care au plantat pentru o recoltă târzie „nici nu au reușit să mai strângă ceva”, iar cei care au plantat mai devreme „au adunat doar o parte din producție”. În plus, prețurile mici din piață nu au fost suficiente pentru a acoperi cheltuielile crescute.
Pentru a reduce riscurile, mulți legumicultori combină producția în spații protejate cu cea în câmp deschis. „Dacă apar probleme în câmp deschis, în sere reușim măcar să acoperim unele cheltuieli și să menținem situația sub control”, precizează Avraman.
Întrebată despre culturile cu rezultate pozitive, ea spune că „cele mai bune rezultate au fost la legumele din seră, pe prima rotație: tomate, ardei și vânătă”. Totuși, nici acest segment nu a fost ferit de dificultăți: perioadele de recoltare au fost scurte din cauza ploilor, iar la începutul verii, frigul a întârziat plantările.
În câmp deschis, ardeiul, tomatele și vânăta au fost cele mai afectate. Piața se confruntă și cu un surplus foarte mare de varză, iar prețurile sunt extrem de mici. Singura cultură care a mers bine a fost varza de soiuri mijlocii, vândută până la 1 septembrie – „aceasta a avut preț și cerere”. În schimb, varza de toamnă pentru murat sau păstrare se vinde „la prețuri foarte mici, chiar și cu 3 lei kilogramul”.
Există și legumicultori care s-au concentrat pe producția de rădăcinoase. „Sunt producători care au pus morcovul și ceapa la păstrare, iar marfa se află în condiții bune în frigidere”, spune Avraman, adăugând că speranța este ca prețurile să devină favorabile în lunile următoare.
Asociația identifică o serie de bariere care frânează dezvoltarea sectorului legumicol: accesul limitat la piețe, procedurile dificile de colaborare cu rețelele de supermarketuri, precum și insuficiența produselor în extrasezon. La acestea se adaugă lipsa susținerii din partea autorităților, legislația rigidă privind arenda și irigarea, subvențiile insuficiente, dar și un nivel scăzut de tehnologizare în rândul producătorilor. Controlul slab asupra calității semințelor și prețurilor inputurilor, precum și practicile inadecvate de combatere a dăunătorilor completează lista problemelor presante ale sectorului.
În pofida dificultăților, anul a adus și oportunități de dezvoltare. Asociația a beneficiat de suportul Agenției de Dezvoltare și Modernizare a Agriculturii în parteneriat cu Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA). Membrii APEL au beneficiat de sesiuni tehnice dedicate depozitării legumelor rădăcinoase, precum și vizite de studiu în Țările de Jos și România.
Chiar și în aceste condiții, producătorii merg înainte. „Așteptăm un alt an și sperăm că va fi mai bun decât cel precedent. Aceasta este alegerea noastră și natura afacerii noastre — știm că riscurile sunt mari”, spune directoarea APEL.
Datele statistice arată o schimbare semnificativă în structura producției de legume din Republica Moldova: suprafețele din teren protejat cresc accelerat, în timp ce culturile în câmp deschis se reduc de la an la an. În 2024, suprafața cultivată în sere și solarii a ajuns la 547.715 m², mai mult decât dublu față de 2021. Tomatele domină segmentul, cu aproape 400.000 m², urmate de castraveți și alte legume, ceea ce confirmă migrarea producătorilor către tehnologii care oferă stabilitate și protecție climatică.
În contrast, legumicultura în câmp deschis este în declin. Suprafața totală a scăzut de la 4.095 ha în 2021 la 3.846 ha în 2024, cu pierderi vizibile la culturi precum castraveții (de la 184 ha la 132 ha) și tomatele (348 ha la 450 ha, cu fluctuații mari pe parcurs). Doar câteva culturi, între care varza și vinetele, au înregistrat ușoare creșteri. Specialiștii atribuie această evoluție secetei persistente, lipsei sistemelor de irigare și costurilor ridicate ale inputurilor agricole. Diminuarea producției interne în câmp este reflectată direct în nivelul importurilor, care au crescut semnificativ în 2024.
