Ar putea părea un dezavantaj pentru unii, dar deșeurile umane sunt pline de substanțe nutritive care pot fi reciclate în produse valoroase care ar putea promova durabilitatea agriculturii și o mai bună independență economică pentru unele țări în curs de dezvoltare.
Orașele produc și trebuie să gestioneze cantități uriașe de ape uzate. Cercetătorii de la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign au elaborat un model pentru a clarifica ce părți ale lumii pot beneficia cel mai mult din recircularea azotului, a potasiului și a fosforului provenite din deșeurile umane din orașe și din nou în câmpurile agricole. Ei își raportează constatările în revista Nature Sustainability.
„Cultivăm culturile pe teren, aplicăm îngrășăminte bogate în nutrienți, mâncăm culturile, eliminăm tot azotul, fosforul și potasiul și apoi acești nutrienți ajung în stația de epurare a apelor uzate. Este un flux foarte liniar de resurse. Ingineria unui ciclu circular de nutrienți ar crea oportunități care ar putea aduce beneficii mediului, economiei și agriculturii”, a declarat Jeremy Guest, inginer civil și de mediu profesor și co-autor al studiului.
Exercițiul exploratoriu al echipei a examinat 56 dintre cele mai mari orașe din cele șase continente pentru a evalua fezabilitatea recirculării nutrienților proveniți din deșeurile umane. Ei s-au uitat la factori cum ar fi distanța de transport, densitatea populației și a culturilor, necesarul de nutrienți pentru culturi și ce tipuri de produse ar face cel mai bine acolo.
Apa uzată tratată este o opțiune pentru locurile în care culturile se dezvoltă aproape de orașe, cum ar fi multe părți din Africa, Asia și Europa. Cu toate acestea, apa este o provocare când vine vorba de transport din cauza greutății sale și a conținutului relativ scăzut de nutrienți, deci nu este o opțiune bună atunci când nutrienții trebuie să se deplaseze pe distanțe mai mari pentru a ajunge pe terenurile agricole, au spus cercetătorii.
Studiul arată că o varietate de orașe din întreaga lume ar putea beneficia de această abordare, nu numai pentru a contribui la creșterea culturilor, ci și pentru independența lor economică.
