Cartoful - una dintre cele mai răspândite culturi agricole în Republica Moldova. Aceasta are un rol important în economia națională, fiind una dintre principalele surse de alimentaţie și venit pentru o parte a populației țării. La momentul actual, situația în acest sector este una promițătoare cu mari perspective de dezvoltare. Însă, există numeroase probleme care împiedică obținerea unor rezultate pe măsura așteptărilor, susțin specialiștii în domeniu.
Vasile Botnari, doctor habilitat în științe agricole, cercetător științific principal la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al AȘM, consideră că Moldova are nevoie de investiții importante pentru a asigura o dezvoltare eficientă a culturii cartofului. Acest sector nu dispune de un sistem de producere a materialului săditor și asistență științifică, iar o bună parte a producției de cartof este importată din alte țări.
,,Cartoful este o cultură extrem de răspândită în majoritatea țărilor. Suprafața acesteia, la nivel global, constituie cca 18-20 mln de hectare, cu o producție de peste 300 mln tone. În Republica Moldova ne-am dori să atingem o producere de 300 mii tone, dar din păcate acoperim acest volum în mare parte din importuri, căci recolta medie de cartof la noi în țară este de două ori mai mică decât producția medie pe glob. Până în prezent nu dispunem de un sistem de producere a materialului săditor și nici de o asistență științifică în producerea acestei culturi. Ducem lipsă de loturi experimentale, bază de pregătire a specialiștilor. Din aceste motive suntem în urma multor țări. În loc să dezvoltăm producerea la noi, continuăm importul cartofului din țări precum Belarus, România, Germania, Olanda - cei care au rezultate bune la acest capitol.”
O altă problemă care stagnează dezvoltarea acestui sector este lipsa materialului săditor calitativ și plantarea haotică a cartofului fără o bază științifică argumentată.
,,Consumul anual de cartofi pe cap de locuitor constituie cca 100-110 kg. Putem ușor asigura aceast volum, dar nu dispunem de material săditor calitativ. De aceea noi, în lipsa acestuia, plantăm cartofi la întâmplare. În tradiția noastră consumăm tuberculii cei mai mari și plantăm pe cei mai mici. În felul acesta facem o selecție negativă. Din contra, cartofii trebuie sortați, pentru plantare să fie direcționați cei mai buni. Aceasta este cauza faptului că producem în cele mai dese cazuri cartofi neuniformi, virozați, de o calitate inferioară”, a menționat Vasile Botnari.
În opinia expertului, este posibilă producerea cartofului timpuriu pentru aprovizionarea necesității pieței interne. Însă, sunt perspective de cultivare a cortofilor și pentru export. Pentru a realiza ambele obiective, trebuie respectate trei cerințe de bază: material săditor certificat, temperaturi moderate, umeditate suficientă. Astfel, se poate obține o recoltă de 40-50 t/ha.
,,După calitățile gustative, cartoful produs în Republica Moldova este net superior celui importat. Acest lucru se datorează faptului că, cartofii importați sunt cultivați pe loturi nisipoase, unde conținutul de microelemente este mult mai sărac decât în solurile argiloase din țara noastră.”
Vasile Botnari afirmă că Moldova nu dispune de un sistem de valorificare a cartofului rămas. Acest lucru ar permite extinderea posibilităților și dezvoltarea altor domenii industriale.
,,Din nefericire, Republica Moldova nu posedă un sistem de prelucrare, de valorificare a producției. Ce facem cu cartoful care a rămas? El nu poate fi păstrat la fel ca și culturile cerealiere. În alte țări, din cartoful care rămâne se obține alcool și ulterior este produs cauciucul sintetic. Deci, din resturile de cartof s-ar putea să mai producem ceva”, continuă Vasile Botnari.
Expertul a mai adăugat că, cultura cartofului trebuie să fie cultivată doar în cadrul gospodăriilor specializate, care dispun de tehnologii, condiții și cunoștințe corespunzătoare. În așa caz, populația ar fi asigurată cu o cantitate suficientă de cartofi de calitate superioară.
,,Perspective sunt, condițiile climaterice permit. Ar fi bine ca, conducerea Asociației producătorilor de cartofi să propună amendamente la legi către minister, conform cărora în perioada când noi producem cartofi, să fie limitate importurile. Astfel, ar fi diminuată concurența, căci în caz contar producătorii vor falimenta din lipsa pieței de desfacere”, a conchis Vasile Botnari.
Întrebat despre situația actuală a culturii cartofului la noi țară, Petru Iliev, președintele Asociației producătorilor de cartofi „Solana-M”, a menționat că aceasta este mult mai pozitivă comparativ cu anul trecut. Mai multe hectare de cartof au fost însămânțate cu material săditor calitativ, importat din Olanda. Datorită condițiilor climaterice favorabile, recolta medie de cartof poate fi de cca 25-27 t/ha.
,,Avem 22-23 mii ha de cartof. Anul curent au fost însămânțate mai multe hectare cu material săditor de calitate comparativ cu anul 2019. Sămânța este importată din Olanda. Volumul importului a crescut în 2020 de 2-3 ori comparativ cu anul precedent. Suntem foarte dependenți de piața regională, dar perspective sunt. Deocamdată, culturile se află într-o stare plauzibilă. Ne așteptăm la o recoltă medie de 25-27 t/ha. Însă, nu cunoaștem cum va fi situația în perioada următoare. Mult cartof de calitate s-a obținut în cultura a doua (cultură succesivă). Deci, se conturează o situație mai pozitivă comparativ cu 2019 – an în care am obținut cartofi mai puțin calitativi și s-a imporat un volum mare de cartof de consum”, a punctat Petru Iliev.
Actualmente, importul de cartofi se realizează din următoarele state: Republica Belarus, România, Ucraina, Federația Rusă, Israel, Republica Polonă, Republica Federală Germania, ș.a.
