Cultura de cătină a devenit o afacere profitabilă, plină de satisfacții, pentru un constănțean în vârstă de 65 de ani, îndrăgostit iremediabil de micile fructe portocalii, cu nenumărate beneficii pentru sănătate. A lucrat toată viața ca bijutier, însă, doar în anii recenți a decis să investească în afacerile agricole. Iar dorința sa a fost răsplătită cu o producție record în România, de 9,6 tone la hectar.
Am stat de vorba cu Nicolae Bratosin, din comuna Tortoman, județul Constanța, pentru a oferi cititorilor noștri cât mai multe detalii despre ce înseamnă o cultură de cătină făcută ca la carte. Folosește cea mai mare parte din recoltă pentru procesare, realizând astfel suc de cătină, pe care îl vinde în hipermarketuri, cât și în magazinele sale proprii.
„Incursiunea mea în lumea aceasta minunată a catinei a fost posibilă datorită domnului Alexandru Vulpe. De la el am învațat foarte multe lucruri legate de această plantă, mai ales că dânsul are o experiență vastă în ameliorarea și selecția soiurilor” spune Nicolae Bratosin.
Primul pas pe care l-am făcut a fost în 2012, atunci când am înființat cultura de cătină, pe o suprafață de 8 hectare. Investiția inițială a fost de aproximativ 6.000 de euro, preț în care au intrat și plantele, cât și lucrările de înființare, precum și o instalație prin picurare”, explică Nicolae Bratosin.
Soiurile folosite în plantația de cătină
Toată cultura de cătină proiectată de constănțean este dedicată procesării, în special a sucului de cătină, de aceea Nicolae Bratosin a ales să folosească soiurile Clara și Mara (soiuri ameliorate de Alexandru Vulpe), care se pretează foarte bine la acest gen de procesare, nefiind amare la gust.
„Când ne hotărîm să pornim la drum cu o asemenea cultură, trebuie să acordam o mare atenție soiurilor, deoarece ceea ce găsim în flora spontană este una, iar soiurile dedicate procesării sunt altceva. De exemplu, dacă vei încerca să faci suc din fructe din flora spontană, vei constata că acesta este amar și nu vei avea nicio șansă de a-l vinde. Trebuie să știm de asemenea ce soiuri se pretează mai mult pentru ulei sau pentru industria farmaceutică, și acestea nefiind bune pentru procesare” afirmă cultivatorul.
Cultura de cătină cu producție record pentru România: 9,6 tone/hectar
Nicolae Bratosin spune că nu sunt mulți cei ce cred în producția obținută de el, însă afirmă că nu concurează cu nimeni, ci pur și simplu cu el, alături de pasiunea sa pentru agricultură.
„Am scos în anul 2015 o producție record pentru România, de 9,6 tone la hectar, în condițiile în care media la nivel național este în jurul valorii de 6 tone la hectar. Temperaturile în general sunt foarte crescute în zona noastră, lucru care nu ajută prea tare dezvoltarea fructului, mai ales dacă vorbim de secetă. Dacă ar fi fost condițiile prielnice cu adevărat, cu siguranță producția ar putea fi mai mare chiar” spune fermierul.
Atingerea unui potențial de producție ca acesta necesită multă atenție acordată plantelor, în special împotriva bolilor și dăunătorilor.
„Culegem cu penseta omida de pe pomi, suntem atenți cât se poate de mult la sănătatea plantelor, fără un astfel de efort această producție nu are cum să fie atinsă. Firește, vorbim de foarte multă pasiune” ne-a mai spus Nicolae Bratosin.
Suc de cătină în propriul lanț de magazine, cât și în hipermarketuri
Afacerea domnului Bratosin a plecat de la început cu ideea procesării, cheia reușitei de altfel într-o cultură în care nu vrei să vinzi fructele, ci vrei să obții un produs finit, cu valoare adăugată.
„Trebuie spus cu răspundere că piața de desfacere este cea care te oprește sau îți permite să te dezvolți într-un business agricol. Oricât de bine ai face lucrurile, oricât de frumoase și gustoase ar fi fructele tale, dacă nu ai piață de desfacere asigurată, nu poți evolua” spune acesta.
A ales ca nu își permite să vândă fructele cu prețuri prea mici, deoarece nu putea face față concurenței cu prețuri minime din flora spontană, așa că a ales să pună la punct o linie de procesare pentru suc. Astfel, cultura de cătină are o finalitate clară, un produs finit pentru consumator. Au chiar și un magazin propriu unde vând, precum și în câteva hipermaketuri.
Beneficiile sucului de cătină
În interacțiunea sa cu oamenii, Nicolae Bratosin a observat că puțini sunt oamenii care cunosc cu adevărat ce este cătina, ce beneficii are pentru organism, cum trebuie consumată, inclusiv sucul.
„Îmi face o deosebită plăcere să explic oamenilor, însă am constatat că puțini dintre aceștia știu ce este cătina. Cel mult știu cum arată, deoarece au mai văzut pe la televizor. Cred ca noi, cultivatorii de cătină, avem și această responsabilitatea de a educa să zicem consumatorul, de a-i oferi variantele, și el să fie cel care să aleagă. Doar așa putem dezvolta și o cerere sănătoasa de fructe, suc de cătină pe piața internă. Eu am un randament de aproximativ 80% pentru suc, adică dintr-un kilogram de fructe reușesc să scot circa 0,8 litri de suc, ceea ce este chiar foarte bine” ne-a mai explicat fermierul.
Rezistența plantei
Dezvoltarea unei culturi de cătină se poate dovedi o alegere înțeleapta, în special deoarece această plantă are capacitatea să valorifice soluri diverse, unde nu se pot planta de exemplu anumiți arbuști fructiferi.
Cătina este rezistentă la gerurile din iarnă, precum și la înghețurile târzii care pot apărea în primăvară. De asemenea, rezistă și la temperaturi caniculare, doar că inevitabil producția va fi una mai mică, mai ales dacă duce lipsă de apă.
Este important de subliniat că lumina este foarte importantă pentru cultura de cătină. Se poate înființa pe soluri ceva mai sărace, erodate, până la soluri bogate în humus etc. Este adaptabilă și contribuie chiar la fixarea substanțelor în sol prin rădăcinile sale destul de bogate.
Pregătirea terenului pentru plantare
Dacă solul are o fertilitate bună, cultura de cătină se poate înființa pe o gamă destul de largă de terenuri, de la cele de câmpie până la cele submontane. Este important de asemenea ca solul să permită scurgerea apei.
Orientarea rândurilor trebuie făcuta pe direcția nord-sud, pentru că plantele să poată să fie luminate cât mai multe ore din zi.
Solul pe care dorim să înfiițăm plantația de cătină îl vom elibera de resturile vegetale, apoi se va ara la o adâncime de circa 26-29 cm, se va discui apoi.
Densitățile de plantare care se pot utiliza diferă de tipul de plantare, însă în general se pot folosi:
- 2,9 m între rânduri și 2 m între plante, când coroana pomului se aplatizează pe rând
- 3,5–4,0 m între rânduri și 2,0– 2,5 m între plante pe rând la forma globuloasă;
- 3,7-4,0 m între rânduri și 1,10-1,25 m între plante pe rând , în plantații super intensive
- 4,0 m între rânduri și 3,0 m pe rând în cazul soiurilor foarte viguroase, pe terenuri fertile, cu recoltarea fructelor fără taierea ramurilor, formă globuloasă a coroanei;
Întreținerea terenului
Pentru ca plantele să aibă o bună dezvoltare în primii doi – trei ani, este necesară curățarea cât mai deasă, prin prasile, a terenului. Mai mult decât atât, solul dintre rânduri poate fi folosit și la cultivarea plantelor leguminoase rădăcinoase.
De asemenea, nu se recomandă folosirea substanțelor chimice în plantație, cel puțin nu în primii ani, deoarece cătina poate absorbi destul de ușor aceste substanțe, fiind în general sensibilă la erbicide.
Din lucrarea „Pomi, arbuști fructiferi, căpșun – Ghid tehnic și economic”, realizat de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru pomicultură și Societatea Naționala a Pomicultorilor din România, mai aflăm și câteva detalii privind modul în care trebuie executate lucrările de sol între rânduri.
Acestea se pot face mecanizat, prin 3-4 discuri, la o adâncime de maxim 10 centimentri, deoarece altfel riscăm să afectăm sau chiar să distrugem rădăcinile plantei. Prasila manuală ar trebui și ea să se desfășoare la o adâncime maximă de 7 cm.
⚡Urmărește știrile Agroexpert ->pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
