Deșeurile alimentare pot servi unui scop mai bun decât aglomerarea gropilor de gunoi și contribuția la accelerarea încălzirii globale. Oamenii de știință de la UC Riverside au descoperit că deșeurile alimentare fermentate pot stimula bacteriile care contribuie la dezvoltarea culturilor, făcând plantele mai rezistente la agenți patogeni și reducând emisiile de carbon din agricultură.
„Microbii benefici au crescut dramatic atunci când am adăugat deșeuri alimentare fermentate în sistemele de creștere a plantelor. Când există suficiente bacterii bune, acestea produc compuși antimicrobieni și metaboliți care ajută plantele să crească mai bine și mai repede”, a declarat microbiologul UCR, Deborah Pagliaccia, care a condus cercetarea.
Plantele expuse experimentului UC Riverside au fost cultivate într-o seră, iar beneficiile produselor reziduale au fost păstrate într-un sistem de irigație închis. Rădăcinile plantelor au primit o doză proaspătă de tratament de fiecare dată când au fost udate.
„Acesta este unul dintre principalele puncte ale acestei cercetări. Pentru a crea un ciclu durabil în care economisim apă reciclând-o într-un sistem de irigație închis și în același timp adăugăm un produs din deșeuri alimentare care ajută culturile la fiecare ciclu de udare”, a explicat Pagliaccia.
Aceste rezultate au fost descrise recent într-o lucrare publicată în revista Frontier in Sustainable Food Systems.Pentru a ajuta la combaterea acestor probleme, echipa de cercetare UCR a căutat utilizări alternative pentru risipa de alimente. Aceștia au examinat produsele secundare din două tipuri de deșeuri cu disponibilitate ridicată: piureul de bere – un produs secundar al producției de bere – și deșeurile alimentare mixte aruncate de magazinele alimentare.
Ambele tipuri de deșeuri au fost fermentate de River Road Research și apoi adăugate la sistemul de irigații care udă plantele citrice într-o seră. În termen de 24 de ore, populația medie de bacterii benefice s-a triplat, comparativ cu numărul bacteriilor plantele care nu au primit tratamentele, iar această tendință a continuat de fiecare dată când cercetătorii au adăugat tratamentul.
Echipa de cercetare a studiat apoi substanțele nutritive precum carbonul și azotul din solul culturilor tratate. Analiza a arătat o creștere a cantității de carbon după fiecare tratare cu deșeuri, urmată de un platou, sugerând că bacteriile benefice au folosit carbonul disponibil pentru a se replica.
Pagliaccia a explicat că această descoperire are un impact asupra creșterii bacteriilor și asupra culturilor în sine.
„Dacă produsele secundare reziduale pot îmbunătăți raportul carbon-azot în culturi, putem folosi aceste informații pentru a optimiza sistemele de producție”, a spus ea.
O altă constatare a studiului este că nicio categorie din cele două tipuri de deșeuri studiate nu a fost pozitivă pentru Salmonella sau alte bacterii patogene, sugerând că nu ar introduce niciun element dăunător culturilor alimentare.
Rezultatele lucrării sugerează că utilizarea acestor două tipuri de deșeuri alimentare în agricultură este benefică și ar putea completa utilizarea aditivilor chimici sintetici – în unele cazuri anulând cu totul necesitatea utilizării acestor aditivi. În acest caz, producția agricolă ar deveni mai puțin costisitoare.
⚡Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram!
