Dezvoltarea sectorului de creștere a bovinelor în Republica Moldova

Baltag Grigore, doctor în economie, conferențiar universitar, UASM

Creșterea bovinelor în Republica Moldova actualmente se desfășoară în condițiile economiei funcționale de tip deschis. Aceasta înseamnă pentru fermieri și consumatori că se consumă producția de carne și lapte care este cea competitivă în funcție de calitate sau preț. Astfel că, crescătorii de bovine sunt în competiție cu concurenții din alte țări care își comercializează producția pe piața autohtonă.

Sectorul reprezintă circa 145 mii capete la momentul actual, dintre care 97 mii constituie vaci pentru lapte. Analizând șeptelul de bovine pentru o perioadă mai îndelungată, de circa 30 de ani, constatăm că în Republica Moldova în perioada anilor 1980 șeptelul de bovine era de aproape 8 ori mai mare. La începutul acestei perioade de timp șeptelul de bovine în Republica Moldova era de 1,1 milioane capete, iar către anul 1985 s-a majorat până la 1,2 milioane capete, dintre care 453 capete constituiau grupul vacilor pentru lapte (Figura 1). Către 2019 șeptelul s-a micșorat cu circa un milion capete.

Figura 1. Dinamica șeptelului de bovine în Republica Moldova, mii capete

Sursă: elaborat de autor după „https://statbank.statistica.md”

Diminuarea șeptelului de bovine în dinamică a avut un ritm mediu anual de 15,8% în sector, cel al șeptelului vacilor pentru lapte a fost mai mic cu 2 p.p. în acești ani. Această situația a influențat drastic asupra dezvoltării sectorului corporativ de producere a cărnii de bovine și a laptelui în țară. Analizând șeptelul de bovine după sectorul gospodăriilor corporative și cel al gospodăriilor casnice, atunci situația este de altă natură decât cea prezentată mai sus.

Diminuarea șeptelului de bovine în sectorul corporativ a fost una iminentă odată cu începutul reformelor din Complexul agroalimentar al țării și cel al privatizării în agricultură. Cel mai mult și cu un efect imediat a suferit ramura zootehnică care la începutul perioadei, anul 1990 a înregistrat un efectiv de 932 mii bovine, dintre care 336 mii vaci (Figura 2).

Începând cu anii 1990 în sectorul corporativ s-a diminuat șeptelul de bovine în continuu, atingând un nivel de 18 mii capete, dintre care 5 mii vaci. Majorări nesemnificative ale efectivului sau înregistrat între anii 2000 – 2005. În ultimii zece ani șeptelul s-a majorat cu circa 6 mii capete, deși în anul 2019 față de anul 2018 șeptelul s-a diminuat cu cel puțin o mie capete. Vacile de lapte în sectorul corporativ reprezintă circa 1/3 din șeptelul total de bovine.

În sectorul casnic șeptelul de bovine este mai mare de 7 ori decât în cel corporativ. În anii 1990 acest sector a cunoscut o ascensiune semnificativă. Șeptelul s-a dublat în cinci ani (1991-1995), iar astăzi s-a diminuat până la 127 mii capete, dintre care 93 mii sunt vaci pentru lapte (Figura 3). În condițiile micșorării populației rurale, numărul de vaci este la nivelul anului 1990. În gospodăriile casnice producția de lapte este o sursă de venit odată cu diversificarea crearea condițiilor de comercializare a laptelui în rețele dezvoltate de către procesatori. Totuși, șeptelul în acest sector este în diminuare și, dacă se va menține această stare în următorii ani, șeptelul de bovine va continua să scadă.

Dezvoltarea subsectorului de carne de bovine în Republica Moldova

Valoarea producției globale de carne de bovine în țară constituie circa 20 421 196 USD, ce constituie 6,1% din cea a producției animaliere autohtone. Indicatorii cantitativi de apreciere a subsectorului sunt: 1) cantitatea de carne obținută; 2) numărul de animale sacrificate; 3) greutatea medie a carcasei; 4) numărul de angajați.

Analizând producția globală de carne pentru ultimii cinci ani, constatăm o reducere a acesteia cu circa 168 tone la sfârșitul anului 2018 față de 2014.

Tabelul 3. Dinamica indicatorilor principali de activitate a subsectorului de carne de bovine din Republica Moldova

Sursă: elaborat de autor după FAO, disponibil în: http://www.fao.org/faostat/en/#data/TP

La fel, numărul animalelor sacrificate pentru carne în abatoarele din țară s-a redus cu circa 6 516 bovine. Acești doi indicatori reflectă capacitățile subsectorului care în ultimii își reduce din nivelul producției. Factorii de influență asupra acestui fapt este reducerea suprafețelor de pășuni și pajiști în țară, majorarea prețului la furaje ca urmare a schimbărilor climaterice. Alt indicator care exprimă productivitatea animalelor la carne este greutate carcasei. În ultimii ani acest indicator s-a majorat cu circa 9,8 kg. Cercetările noastre prezentate mai sus (subcapitolul 2.2) în țările cu tehnologii avansate în acest domeniu greutatea medie a carcasei depășește 400 kg. În țările vecine România și Ucraina acest indicator variază între 160-170 kg. În regiune, Republica Moldova, deși este în creștere în ultimii ani, are cel mai redus nivel al acestui indicator. Această denotă că nivelul de tehnologizare pentru creșterea bovinelor la carne este redus.

Comerțul extern al subsectorului este reprezentat prin carne și bovine vii. După reformele din anii1990 au existat o serie de încercări de a restabili relațiile de comerț cu partenerii tradiționali ale țării. Totuși, comerțul cu produse animaliere permanent a fost subiectul discuțiilor la nivel de stat referitor la conformitatea calității, astfel fermierii și comercianții din acest sector sunt nevoiți să-și îmbunătățească cerințele față de calitate a producției. Starea actuală a comerțului extern cu producții ale subsectorului sunt prezentate în Tabelul 4 și Tabelul 4.

Tabelul 4. Dinamica comerțului extern cu carne de bovine al Republicii Moldova

Sursă: elaborat de autor după FAO, disponibil în: http://www.fao.org/faostat/en/#data/TP

Conform datelor din Tabelul 4 exportul cu carne de bovine din țară a ajuns în anul 2018 la nivelul de 1736 tone. Constatăm că în ultimii cinci ani cantitatea de carne exportată de bovine a avut o evoluție instabilă. Aceeași situație se referă și la prețul de comercializare a producției la export. Modificarea în dinamică a cantității exportate s-a redus cu 10% în anul 2018 față de anul 2014, atunci valoarea exportului s-a redus în dinamică cu circa 48,5%. Prin urmare, ritmul de reducere a prețului producției de carne exportate este mai mare decât a cantității exportate, ceea ce creează dezavantaj exportatorilor de produse. La fiecare tonă a producției exportate în anul 2018 exportatorii sufereau pierderi de circa 1,5 mii dolari USD din cauza instabilității prețurilor pe piețele externe. Exportul cărnii de bovine din Republica Moldova în anii analizați în Azerbaidjan, Belarus, Iran și Federația Rusă. În ultimii doi ani exportul a fost organizat doar în Federația Rusă, respectiv din Republica Moldova s-a exportat în această țară 1608 și, respectiv, 1736 tone de carne de bovine în Federația Rusă. Dependența de o singură piață de export implică o serie de riscuri.

Importul cu carne de bovine este într-o cantitate mai redusă, în ultimii cinci ani ritmul de reducere a constituit circa 94,5%. În mărime absolută importul în Republica Moldova s-a redus cu 1 007 tone. în același ritm s-a redus și prețul la importul cu carne de bovine în țară în acești ani, principalii parteneri sunt Ucraina, România și Italia. În anii 2017 și 2018 România a fost unica țară din care s-a importat carne.

Tabelul 5. Dinamica comerțului extern cu bovine viial Republicii Moldova

Sursă: elaborat de autor după FAO, disponibil în: http://www.fao.org/faostat/en/#data/TP

Altă latură a comerțului sectorului este cel cu bovine vii. Exportul cu bovine vii s-a majorat de circa 3 ori în 2018 față de 2014. Șeptelul de bovine importat a fost de circa 18 041 capete. Ritmul de creștere a exportului de bovine a crescut de 1,7 ori, cu aproape 100% s-a majorat prețul de comercializare la export al producției. În anul 2018, țările destinatare exportului cu bovine vii din Republica Moldova au fost Liban, Iordania, Republica Arabă, Siria, Egipt, Azerbaidjan, Libia și Georgia. După cum înțelegem, exportul de bovine s-a triplat în acești ani, în timp ce cel de carne a scăzut și are un caracter instabil. În asemenea caz, concluzionăm că pentru crescători și exportatori este mai convenabil de exportat bovine decât carne din considerentele procedurilor vamale. Exportul de animale vii este o cale mai simplă de comerț decât cea cu carne care prevede o serie de conformități de calitate la export. Exportul cu bovine vii reprezintă export de materie primă, iar valoarea adăugată sporită din creșterea bovinelor la carne este ratată de către fermierii și procesatorii din țară. Asta poate fi una dintre inițieri ale politicii de dezvoltare a sectorului de bovine din țară în viitorul apropiat.

Importul cu animale vii se face în scopul asigurării fermelor autohtone cu animale de prăsilă și reproducție. Dinamica ultimelor ani ne demonstrează că importul cu animale vii se reduce simțitor: ritmul de reducere a importului a constituit circa 100%.În anul 2018 țările de import cu bovine vii au fost Germania, Țările de Jos și Slovacia. În anii 2014 și 2015 s-au importat bovine din România și Franța. După cum vedem geografia țărilor importatoare nu este largă, în lista țărilor sunt cele în care există rase de bovine pentru carne și lapte și de unde, tradițional, fermierii noștri importă animale pentru sector. Reducerea importului este drept cauză a reducerii cantității de carne consumată de bovine în calcul la o persoană în țară. În acești ani consumul de carne de bovine s-a redus cu 2 kg, de la 10 kg până la 8 kg. Spre exemplu consumul de carne de porc s-a majorat în această perioadă cu 4 kg și a constituit 75 kg în anul 2018.

Reieșind din cercetările efectuate mai sus, în Tabelul 6 prezentăm principalii indicatori de dezvoltare a subsectorului de creștere a bovinelor pentru carne.

Tabelul 6. Dinamica indicatorilor aferenți dezvoltării subsectorului de producere a cărnii de bovineal Republicii Moldova

Sursa: elaborat de autor

Numărul de bovine ce revine la 100 ha este destul de mic în comparație cu alte țări și regiuni ale lumii. La fiecare hectar însămânțat cu culturi agricole revin circa 11 bovine. Acest indicator este în reducere față de anii anteriori. În dinamica se reduce din cauza reducerii numărului de bovine în țară. Prin urmare, asigurarea cu resurse furajere din contul culturilor cerealiere de prima grupă sau a doua sporește. Aceeași situație se referă și la numărul de bovine la o unitate de suprafață însămânțată cu culturi furajere și la cea de pășuni și fânețe. În urma cercetărilor efectuate de către noi, stabilim că numărul de bovine la un hectar semănat cu culturi furajere se majorează în dinamică ajungând până la nivelul de 33,5 bovine în anul 2018. Factorul de influență a majorării acestui indicator este suprafața însămânțată cu culturi furajere. Ritmul de reducere a acestui indicator în anul 2018 față de anul 2014 a constituit circa 20%, cel al șeptelului de bovine de 11%.Micșorarea suprafețelor de furaje ar putea influența direct asupra dezvoltării subsectorului în cazul când numărul de bovine rămâne la acest nivel. În urma schimbărilor climaterice și a tehnologiei de creștere a bovinelor în stabulație, culturile furajere alături de cerealiere și furajele combinate constituie baza rației alimentare. Menținerea suprafețelor semănate cu furaje poate fi convenabilă și cointeresată doar de cei ce dispun de animale, inclusiv bovine. Astfel dezvoltarea sistemului de stabulație a bovinelor se poate realiza în condițiile cultivării culturilor furajere pe terenuri agricole proprii sau în arendă. Altă cale de dezvoltare a acestei tehnologii va avea drept urmări costuri semnificative ale producției și, în final, competitivitate redusă. Considerăm că cercetările noastre la acest punct reprezintă unul dintre deznodămintele dezvoltării subsectorului pentru viitor.

O altă tehnologie a creșterii bovinelor la carne este cea a pășunatului. Reprezintă un sistem extensiv de creștere a bovinelor prin care fermierii își fac economii din contul păscutului bovinelor pe suprafețe de pășuni și fânețe naturale. Dacă cercetăm datele din Tabelul 6, atunci observăm că în calcul la un hectar de fânețe și pășuni revine circa 2,1 hectare, fiind în majorare în ultimii ani. Conform Hotărârii Guvernului RM nr. 667/2010 din 23/07/2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la pășunat şi cosit[16] suprafața normativă de pășunat pentru o bovină trebuie să fie maximum de un hectar. Conform datelor obținute în urma cercetărilor constatăm că numărul de bovine ce revine la un hectar teren de pășuni este de circa 0,5, sau un animal la două hectare pășuni și fânețe. Aceasta demonstrează că în țară suprafața pășunilor și fânețelor sunt suficiente pentru pășunatul bovinelor. Problema care există în acest domeniu reiese din calitatea acestor categorii de terenuri. Pășunile și fânețele sunt naturale, iar terenurile nu au fost îmbunătățite cu sistem de ierburi pentru pășune, pentru sporirea fertilității, pentru amenajarea parcelelor ș.a.m.d., lucrări care sunt obligatoriu de executat conform prevederilor Regulamentului de către administrațiile publice locale. Conform specialiștilor MADRM, circa 70% din suprafețele de pășuni și fânețe ale țării sunt cu ierburi necomestibile pentru pășunatul bovinelor și ovinelor. În acest sens sunt necesare eforturi conjugate din partea autorităților publice centrale, locale, fermierilor pentru soluționarea acestei probleme. Pășunile și fânețele în Republica Moldova constituie rezerva de bază în asigurarea cu masă verde animalele de pășune în perioada sezonului cald. Doar în asemenea caz pot fi păstrate tradițiile de creștere a animalelor în mod tradițional la noi în țară.

⚡️ Следите за новостями Agroexpert в ->  Telegram  |  Viber  |  Facebook  |  Instagram  |  News letter!