Instituţia financiară avertizează că perspectivele de înrăutăţire a actualei crize rămân substanţiale, chiar dacă presiunile financiare sistemice şi pagubele economice asociate pe termen lung au fost în mare parte evitate, după ce guvernele au adoptat măsuri fiscale de aproximativ 16.000 de miliarde de dolari.
Drumul spre redresare rămâne dificil, în special pentru ţările cu resurse fiscale limitate.
"Spre deosebire de ce s-a întâmplat în timpul crizei financiare globale din 2008 - 2009, pieţele emergente şi cele în curs de dezvoltare ar urma să se confrunte cu efecte negative mai profunde decât economiile avansate, iar cele mai mari pierderi ar urma să se înregistreze în rândul ţărilor cu venituri scăzute", a apreciat FMI.
Economiile care sunt mult mai dependente de turism sau unde industria ospitalităţii şi sectorul de retail au o prezenţă importantă se vor confrunta cu pierderi mai consistente. Este cazul insulelor din Caraibe şi Pacific, precizează instituţia financiară.
De asemenea, şocul provocat de pandemie ar putea avea un impact mai ridicat asupra pieţei forţei de muncă pe termen mediu şi lung, iar unele sectoare ar putea fi afectate permanent.
În plus, productivitatea ar putea avea de suferit în urma scăderii concurenţei, dacă firmele dominante îşi extind influenţa şi îşi majorează cota de piaţă, avertizează FMI. Pe 6 aprilie, Fondul Monetar Internaţional va publica estimările actualizate privind evoluţia economiei mondiale în 2021 şi în 2022.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a previzionat că FMI va îmbunătăţi prognoza din ianuarie privind creşterea PIB-ului global de 5,5% în 2021 şi de 4,2% în 2022, pentru a reflecta măsurile suplimentare de sprijin adoptate în SUA şi perspectivele redresării în urma succesului campaniei de vaccinare din alte state avansate.
