Articole

Limitele de îngheț pentru fiecare specie de pomi fructiferi

Rezistența pomilor fructiferi la temperaturile scăzute variază în funcție de fiecare specie în parte. În general, pomii tineri au o rezistență mai mică la temperaturile scăzute decât cei maturi, iar ambele categorii sunt mai rezistente decât pomii care au intrat în perioada de declin.

Speciile care încheie perioada de vegetație mai devreme rezistă mai bine la temperaturi scăzute decât cele care au perioada de vegetație prelungit până toamna târziu.

Specia – Limita de rezistență

Măr -35 grade Celsius

Păr -32 … -38 grade Celsius

Gutuiul -28 … -30 grade Celsius

Prun -30 … -32 grade Celsius

Cais -26 … -28 grade Celsius

Piersic -24 … -26 grade Celsius

Cireș -29 … -32 grade Celsius

Visiș -30 grade Celsius

Căpșun -16 … -24 grade Celsius

Smochin -16 grade Celsius

Mărul siberian -45 grade Celsius

Părul de Ussuria -45 grade Celsius

Gerurile care vin treptat sunt mai puțin periculoase decât cele bruște. La vișin, de exemplu, gerurile de -20 grade Celsius, care s-au înregistrat progresiv, au distrus de regulă doar 3% din muguri. Aceasta se datorează faptului că instalarea lentă a gerurilor permite desfășurarea normală a proceselor de călire. Aceeași temperatură, survenită brusc, ar fi distrus mugurii în proporție de 96%.

Gerurile de revenire de la sfârșitul iernii, după zile mai călduțe, sensibilizează pomii la ger. Dezghețurile și înghețurile repetate pot produce degerări la temperaturi mult mai puțin scăzute decât rezistă în mod normal specia respectivă.

Gerurile de revenire din zilele și nopșile de la sfârșitul iernii (februarie – martie) provoacă arsura scoarței și vătămarea cambiului care și-a pierdut din călire. În funcție de evoluția temperaturilor scăzute care se înregistrează în timpul iernii și de modul cum reacționează speciile fructifere, s-a ajuns la următoarele concluzii:

  • localitățile sau zonele în care se înregistrează, iarna, frecvent temperaturi sub -24 grade Celsius sunt nevaforabile pentru cultura migdalului, caisului, piersicului și chiar ciresului, chiar daca rezistența lor maximă indicată de literatura de specialitate este mai mare;
  • localitățile în care se înregistrează temperaturi sub -26 grade Celsius sunt nefavorabile speciilor enumerate mai înainte, cărora li se adaugă părul, gutuiul și nucul.
  • în localitățile cu ierni și mai aspre se pot cultiva: mărul, prunul (soiuri rezistente) și visinul care suportă, fără pagube mari temperaturi de -30 grade Celsius și chiar mai scăzute.

Brumele și înghețurile târzii de primăvară care, în unele localități, se înregistrează frecvent, după pornirea în vegetație, fiind specifice climatului continental excesiv, contribuie și ele mult la limitarea culturii unor specii fructifere.

Rezistența la ger a rădăcinilor

Rezistența la ger a rădăcinilor este mult mai scăzută decât a părții superioare. La măr, rădăcinile degeră la -7 … -12 grade Celsius, pe când partea aeriana la -35 grade Celsius. La păr, limita de rezistență a rădăcinilor este de -11 grade Celsius. La piersic -10 grade Celsius, la vișin -14 grade Celsius, iar la coacaz -15 grade Celsius.

Sursa:cultivaprofitabil.ro

⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!

⚡️ Следите за новостями Agroexpert в ->  Telegram  |  Viber  |  Facebook  |  Instagram  |  News letter!