Pătarea în ochi a bazei tulpinii la grâu, semnele unei boli grave

Articole

Pătarea în ochi a bazei tulpinii la grâu este considerată una dintre cele mai răspândite și mai păgubitoare boli la cerealele păioase, provocând pierderi semnificative de producție în România încă din 1965.Petele oculare sunt cauzate de două ciuperci strâns înrudite: Oculimacula yallundae și Oculicmacula acuformis, care au fost cunoscute anterior pentru grâu și, respectiv, secară ca Pseudocercosporella herpotrichoides.

Deși se pot distinge în laborator, nu se poate stabili care dintre ele infectează o plantă în câmp pe bază simptomelor, însă opțiunile de control sunt aceleași pentru ambele.

Pătările oculare sunt de obicei observate mai întăi la începutul primăverii, la scurt timp după ce plantele întrerup starea de repaus și încep să crească. Boala se manifestă prin simptome diferite, plantele de grau putând fi atacate în toate fazele de vegetație.

Această micoză este considerată una dintre cele mai răspândite și mai păgubitoare boli la cerealele păioase, fiind cunoscută în America, Europa, dar și pe celelalte continente.

Prezentă acestei boli pe teritoriul țării noastre se remarcă încă din 1965, provocând de atunci și până în prezent în anumiți ani pierderi semnificative de producție. Agentul patogen Petele oculare sunt cauzate de două ciuperci strâns înrudite: Oculimacula yallundae și Oculicmacula acuformis, care au fost cunoscute anterior pentru grâu și, respectiv, secară că Pseudocercosporella herpotrichoides. Deși se pot distinge în laborator, nu se poate stabili care dintre ele infectează o plantă în câmp pe bază simptomelor, iar opțiunile de control sunt aceleași pentru ambele.

Ciclul bolii Ciuperca persistă în culturi prin intermediul miristei culturii anterioare. Infecția este favorizată de condițiile răcoroase și umede, între 7 și 12°C. Când condițiile sunt favorabile, aceste ciuperci produc milioane de spori pe resturile de plante infestate din sol. În timpul colonizării, ciuperca formează mase de miceliu pe suprafață frunzelor și între tecile frunzelor dând leziunilor un aspect carbonizat.

Dacă infecția are loc la începutul toamnei, are loc o colonizare extinsă a plantei daune mai puține înregistrandu-se atunci când infecția are loc mai tărziu în primăvara, deoarece agentul patogen nu are suficient timp pentru a coloniza întreagă tulpină. Deoarece aceste ciuperci sporuleaza abundent și infectează cel mai ușor în condiții de umezeală rece, pătarea oculară este cea mai gravă acolo unde ploile de toamnă sunt frecvente.

Pătările oculare sunt de obicei observate mai întăi la începutul primăverii, la scurt timp după ce plantele întrerup starea de repaus și încep să crească. Boala se manifestă prin simptome diferite, plantele de grâu putând fi atacate în toate fazele de vegetație.

Analizând plăntuțele abia răsărite se poate observa că au coleoptilul brunificat, în caz de infecție puternică, acestea murind. La plantele avansate în vegetație atacul este localizat pe tecile frunzelor bazale (pe primul internod) manifestandu-se sub forma unor pete mici, brune, care, cu timpul, se alungesc, fiind dispuse pe axul tulpinii (fig. 1). Frunzele bolnave au o culoare brună-roșcată și se usucă. Tulpinile se inegresc în porțiunile de deasupra și dedesubtul petelor și, în cele din urmă, se îndoaie sau se rup la nivelul locului de atac (fig. 2). Spicele apărute pe plante bolnave sunt mai mici, albicioase, parțial sau total sterile. Boabele, în cazul în care se formează, sunt mici, șiștave și ușoare.

Observațiile efectuate de-a lungul timpului au concluzionat că data semănatului și desimea plantelor în lan au o deosebită importanta pentru manifestarea bolii. Cel mai ridicat procent al plantelor atacate s-a observat la culturile de toamnă foarte timpurii (semănate în luna septembrie) și, de asemenea, în lanurile cu densitatea mare a plantelor pe metru pătrat, creandu-se astfel condiții optime de dezvoltare a bolii. Temperatura ideală de creștere este cuprinsă între 5-13˚C, creșterea fiind inhibată la temperaturi de peste 17˚C. Apa liberă este esențială pentru declanșarea infecției, boala fiind totodată favorizată de soluri umede și cu un conținut de azot ridicat.

În condiții optime, boală își poate finaliză ciclul de viață vegetativ în 15 zile, dar poate dură până la 8 săptămâni pentru că infecția să treacă prin teacă frunzelor către tulpină. Managementul bolii În cazul plantelor semănate timpuriu, acestea sunt mai susceptibile la infecție decât cele semănate mai tărziu. Întârzierea semănatului încetinește apariția bolii, dar poate duce la o eroziune mai severă a solului. Rotația culturilor nu este complet eficientă în controlul pătării oculare, dar poate reduce semnificativ cantitatea de inocul prezentă în sol și, prin urmare, este utilă acolo unde atacul a fost sever.

Din păcate, o cantitate mică de inocul se poate multiplica suficient până la un punct unde poate crea din nou pagube importante. Din această cauză, orzul de iarnă nu este o cultură recomandată în rotație cu grâul. Deși orzul este mai puțin susceptibil decât grâul, aceste ciuperci se pot dezvolta suficient pe orz pentru a crea o amenințare pentru culturile ulterioare de grâu de iarnă. Fungicidele: Aviator Xpro 225 EC (protioconazol 150 g/l+bixafen 75 g/l) – 0,8-1,0 l/ha Retengo / Comet (piraclostrobin 200 g/l) – 0,5-1,25 l/ha trebuie luate în considerare atunci când 10% din frunziș este vizibil infectat.

Sursa: cotidianulagricol.ro /Ing. Cojanu Daniel Nicolae ICDPP București

⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!

 

обратно к списку