Republica Moldova îşi permite să taie anual peste un milion de metri cub de lemn. Acum se taie cam 40% din creşterea anuală a suprafeţelor împădurite, iar defrișările fac parte din lucrările necesare pentru regenerarea arborilor. Agenția Moldsilva a organizat o conferinţă de presă prin care a vrut să clarifice informaţiile apărute în spaţiul public în care se spune că s-ar tăia foarte mulţi copaci din zonele protejate.
Moldsilva susţine că informaţiile despre tăierile ilicite de arbori nu sunt adevărate. De fapt, se fac doar lucrări specifice şi planificate în pădurile din ariile naturale protejate. Tăierile se fac în funcţie de suprafaţa împădurită şi nu aduce daune mediului.
"Creşterea anulă a arboretului în Republica Moldova permite ca să efectuăm tăieri. În jur la un milion trei sute m3 noi tăiem doar 40% din creşterea anuală a arboretului. Ca să vedeţi raportul tăierilor ilicite faţă de toate tăierile care sunt, anul trecut 2620 metri cub au fost tăieri ilicite care au fost depistate și sancţionate", a spus Dumitru Cojocaru, director, Agenţia Moldsilva
Nicolae Munteanu, inginer-şef, Agenţia Moldsilva, susține că "discuţiile că sub paravanul unor tratamente silvice se extrage masă lemnoasă de calitate superioară pentru a obţine nişte surse financiare sau nişte profituri nu sunt corecte".
Reprezentanţii Moldsilva susţin că multe lucrări de întinerire sau tratare a pădurilor sunt în întârziere.
Reprezentanţii Moldsilva susţin că multe lucrări de întinerire sau tratare a pădurilor sunt în întârziere.
"Avem arborete de stejar în centrul Republicii Moldova care au depăşit 120 -170 de ani. Să vă imaginați cu câtă întârziere venim noi şi efectuăm lucrările, şi plus la aceasta vreau să menţionez că acolo sunt efectuate lucrări de exploatare, de tăiere a arboretelor de stejar sau de frasin care ulterior Agenţia Moldsilva nu acumulează masa asta lemnoasă care o defrişează, decatată că ea nu valorează", a menționat Nicolae Munteanu.
Potrivit legii, tăierile din fâşiile forestiere sunt posibile doar cu autorizaţii de la mai multe instituţii - de la Guvernul până la Inspectoratul Ecologic.
Dumitru Cojocaru a mai adăugat că "Toate tăierile sunt aprobate de Guvernul Republicii Moldova, absolut toate. Preventiv toate parcelele unde sunt tăierile respective, sunt efectuate lucrări de evaluare. Toate aceste lucrări sunt neapărat autorizate, fără autorizare nu se taie nimic".
"Problema mare este aşa zisele controale care la noi s-au înteţit în ultimii 10 ani, mai ales după 2000, şi ştiţi cum se fac estimările? Se fac pe cioate, nu pe picior. Dar când mergi tu pe cioată şi nu ştii ce a fost acolo, până la urmă normal că o să ai o diferenţă de cel puţin 30%-40% din start care este estimativă", a spus Dionisie Boaghie, Universitatea Agrară.
Republica Moldova este una dintre ţările cu cea mai mică suprafaţă împădurită din Europa. În prezent, zonele împădurite ocupă doar 11 la sută din teritoriu. Asta, în condiţiile în care, pe continentul european, pădurile acoperă aproximativ 40 la sută din tot teritoriu.
"După Independenţă, din 90 este unicul sector care se află în creştere. Ca suprafaţă noi avem din 94 până acum cca 54-56 de ha creştere a suprafeţei. În comparaţie, aceeaşi vie reducere cu 76-77 de mii, pomicultura cu 108 mii hectare reducere", a coinchis Dionisie Boaghie.
Anterior, fostul primar interimar al Chişinăului, Ruslan Codreanu, a făcut un apel către premierul Ion Chicu, solicitându-i să intervină pentru stoparea tăierilor ilegale. Codreanu susţine că în Codrii Orheiului se defrişează zeci de hectare de pădure.
Источник:
tvrmoldova.md
