Necesitatea tăierilor de întreţinere este justificată de faptul că alungirea ramurilor şi amplificarea lor continuă, în ritm descrescând, dar destul de susţinut, până pe la mijlocul perioadei de fructificare, duce la o îndesire progresivă a coroanei şi în unele cazuri, la dezechilibrul unor şarpante şi subşarpante.
De asemenea, sub greutatea crescândă a rodului, multe ramuri se arcuiesc şi capătă o direcţie nefavorabilă creşterii normale, iar alteori apar lăstari şi ramuri de prisos.
Prin tăierile de întreţinere se urmăreşte în principal reechilibrarea etajelor, a şarpantelor şi subşarpantelor, urmărindu-se ca totodată să se realizeze şi rărirea, precum şi un efect de regenerare. Odată cu reechilibrarea prin tăieri, se verifică şi direcţia de creştere a şarpantelor, iar la nevoie şi în limita permisă de grosimea lor, se redresează cele inferioare pentru stimularea creşterii şi se înclină cele superioare pentru temperarea creşterii. De asemenea, se realizează limitarea înălţimii coroanei prin suprimarea sau tăierea la nivelul unei ramuri laterale a ramurilor de pe şarpante, cu poziţie apropiată de verticală care tind să înalţe coroana.
Ramurile dinspre vârf, foarte viguroase, amplasate pe ax, se suprimă deoarece ele consumă hrana celor cu poziţie inferioară şi determină un dezechilibru între etaje. Dacă sunt numeroase ramuri anuale, se suprimă numai aproximativ jumătate din numărul lor, iar cele reţinute nu se scurtează. Rănirea coroanei după necesităţi, se execută prin operaţii de reducţie şi suprimare a ramurilor de semischelet mai bătrâne de 2-3 ani, eventual mai epuizate, umbrite.
Se evită scurtarea ramurilor de 1 an, chiar dacă sunt rău amplasate, pentru a nu stimula ramificarea şi îndesirea coroanei, tăierea lor fiind amânată pentru anul următor în lemn de 2 ani. Gradul de scurtare a ramurilor vechi este impus de spaţiul disponibil şi de obţinerea totodată a efectului de regenerare. Suprimarea este admisă în cazuri fortuite şi este preferabil să se suprime o ramură viguroasă de semischelet.
Ca regulă generală, către partea superioară a coroanei se menţine semischelet de vigoare mai slabă, iar către bază mai viguros. Este foarte important ca prin rărire să nu se creeze condiţii favorabile pentru ramificare, astfel că tăierile de scurtare a ramurilor se vor face pe lemn mai vechi de 1 an.
Totodată, în categoria tăierilor de întreținere, intră suprimarea ramurilor lacome şi concurente, folosind însă uneori pe cele lacome pentru completarea golurilor din coroană, caz în care acesta se înclină în direcţia necesară și bineînțeles suprimarea ramurilor bolnave şi a celor eventual uscate.
