În timp ce în lanțurile de magazine se găsesc struguri de import și se vând scump, strugurii moldovenești stau deocamdată prin depozite și așteaptă ziua când vor fi scoși la vânzare. Cu scopul de a ajuta producătorii locali să își vândă strugurii, la inițiativa Federației Naționale a Fermierilor, în parcul ”Alunelul”, în perioada 6-7 martie, se va desfășura un târg cu struguri autohtoni.
Recolta de struguri din acest an, a fost cea mai modestă din ultimii zece ani, fiind estimată la 150-200 de mii de tone, în special din cauza condițiilor meteo din ultimii doi-trei ani. Diminuarea recoltei a fost mai mare în raioanele de sud, unde seceta a fost mai severă și prin urmare, cantitatea, dar și calitatea strugurilor, au avut de suferit. Am discutat cu Serghei Tutovan, directorul executiv al Asociației Producătorilor de struguri de masă din raionul Cahul, care s-a arătat nedumerit de ce acest târg urmează să fie organizat abia în luna martie, când strugurii calitativ nu vor mai fi în cea mai bună stare.
”Struguri buni am avut foarte puțini, în acest an. Poate mai sunt struguri la cineva, dar nu știu dacă aceștia merită să fie scoși la târg, posibil există cantități, dar nu sunt sigur de calitate. Cum se spune ”calul bun se vinde din grajd”, dar unii producători nu înțeleg acest lucru, lăcomia încă predomină, din păcate. Să știți că și în anii roditori, în luna martie nu prea rămân struguri buni, dar acum chiar nu înțeleg această inițiativă. Cred că în primul rînd ar trebui să se organizeze școlarizarea fermierilor, producătorii de struguri trebuie să înțeleagă că primordială este calitatea, nu cantitatea”.
Diana Crudu, membră în Federația Națională a Fermierilor ne-a spus că acest târg este necesar, din motiv că mai mulți fermieri din Moldova sunt disperați că stau cu roada în depozite și riscă să suporte pierderi financiare, deoarece nu o pot exporta în condițiile impuse de pandemia de Covid-19.
„Mi-au scris mai mulți fermieri, e o stare generală de disperare tîrgul va fi organizat nu de dragul organizării, știu că în depozitele noastre sunt circa 8 mii de tone de struguri. Din păcate calitatea anul acesta este un pic nu așa cum am așteptat, bobițele mici, dar sunt cantități destul de mari, de exemplu, în frigiderul nostru de la Durlești sunt 600 de tone. Sunt unii care au câte 35 de tone și sunt disperați, nu știu unde vor vinde aceste cantități”.
În mare parte, toți producătorii vor să crească strugurii în așa mod ca să corespundă preferinţelor consumatorilor – masa necesară, aspectul frumos, dimensiunea boabelor, gustul „moldovenesc”, struguri sănătoşi și nealteraţi, ciorchinele neafectat… calităţi care le-ar asigura succesul comercializării, atât în țară, cât și în străinătate. Dar în afară de aspectul strugurilor, mai este vorba și de un ambalaj pe potrivă. Atunci, când pe rafturile magazinelor sunt expuşi învecinat strugurii moldoveneşti şi cei din import, care parcă nu se deosebesc, consumatorul oricum preferă să guste din cele străine, chiar dacă ai noştri ar putea fi mai gustoşi. De ce? Pentru că ambalajul, aspectul vizual al strugurilor contează enorm și conţine informaţia despre produs, anume la acest lucru mai au de muncit producătorii locali, dar fără investiții financiare, fără susținere semnificativă din partea statului așa cum se întâmplă în altă țări, va fi greu, este de părere Diana Crudu.
”Într-un an, am fost la Iași, unde am găsit struguri ”Moldova”, pe ambalajul cărora scria țara de origine, Macedonia și am rămas nedumerită, crezând că au încurcat, dar peste un an, am ajuns în Macedonia și am văzut că ei tot au struguri de soiul ”Moldova”. Am mers la Ministerul Agriculturii de acolo și am întrebat cum este posibil la o distanță așa mare de România să aibă struguri mai ieftini ca la noi și mi-au explicat că datorită subvenților, acolo producătorii obțin 1000 de Euro per hectar de struguri plantați anual. Astfel își acoperă sinecostul și pot să vândă strugurii cu 0,30 eurocenți, ce ar însemna circa 6 lei. Acest lucru explică mult de ce noi nu putem concura cu ei, în plus acolo au sisteme de irigare. Așa că la export strugurii noștri nu vor merge. Îmi amintesc că anul trecut până în luna februarie, toți strugurii erau vânduți, dar anul acesta și puterea de cumpărare a scăzut, din păcate”, a mai adăugat Diana Crudu, membră a Federației Naționale a Fermierilor din Moldova.
Și directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor din Moldova, Vasile Mîrzenco susține că modul cum se comercializează strugurii la noi nu prea a evoluat, fermierii își doresc un preț bun, dar nu sunt dispuși să depună eforturi de ordin financiar şi organizatoric.
”Fermierul nostru preferă să expună produsele şi aşteaptă ca cineva să le cumpere cât mai repede, fără a fi nevoiți să le țină în condiții de conservare și fără a se obliga să livreze cantități stabilite, după un anumit grafic. În plus, vedeți în lanțurile de magazine, achitarea se face la 2-3 săptămâni, dar noi avem încă handicapul nostru, lucrăm primitiv deocamdată, vrem să punem mâna pe bani mai repede și fără multe bătăi de cap. Eu tot sunt producător și vă explic. Noi nu avem o organizare sau planificare pusă la punct, şi nici certitudinea că produsele vor fi solicitate și vom reuși să le livrăm la timp. Relaţiile care apar între vânzători/ fermieri şi cumpărătorul / magazinele și toți consumatorii sunt ocazionale, instabile, de scurtă durată, fără a fi un volum stabilit și respectat versus preț și calitate. De asemenea, am impresia că lanțurile de market din țară mai ușor aduc struguri din import sau poate este vorba de alte interese, pe care noi nu le știm. Chiar personal pot să vă spun că mai des văd struguri de 60 de lei per kg, aduși din străinătate în magazin decât struguri produși la noi. Revenind la acest târg, este absolut necesar, fermierii într-adevăr au anumite cantități care trebuie realizate și dacă e să fim cinstiți, nu a rămas mult până la începutul lunii martie, când este preconizat târgul repsectiv”, a precizat directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor din Moldova, Vasile Mîrzenco.
Președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri, Gheorghe Gaberi, deși salută inițiativa Federației Naționale a Fermierilor, consideră că în luna martie în târg va fi puțină marfă, deoarece numai strugurii de masă de soiul ”Moldova” se vor mai găsi, într-o stare acceptabilă pentru vânzare.
”Cu regret, anul trecut când a fost tot acolo, s-au vândut foarte repede. Ar trebui să mobilizăm mai mulți producători, voi discuta cu organizatorii să invite cât mai mulți viticultori, deși trebuie să recunoaștem că strugurii din acest an nu sunt de arătat la un târg, roada a fost nu așa cum ne-am dorit în acest an. Totuși consider că târgurile sunt măsuri bune de promovare și Diana Crudu de obicei reușește să ajute producătorii locali să își realizeze marfa anume în acest mod”.
Referitor la calitatea mărfii, Gheorghe Gaberi a precizat că de fiecare dată atrage atenție tuturor producătorilor de struguri să opteze pentru suprafețe de viță-de-vie care pot fi îngijite corespunzător și astfel să se obțină o roadă pe măsură. În special, dacă este vorba de soiul de masă ”Moldova”, atenția trebuie dublată, căci acest soi este și o carte de vizită a țării noastre.
”În fiecare an se plantează acest soi de struguri și prin urmare și cantitățile sunt mai mari, dar nu la toți producătorii se obține calitatea. De exemplu, anul trecut la Oleg Mereacre din Costești, raionul Ialoveni a obținut 45 de tone la hectar, de o calitate perfectă, pentru că este o vie îngrijită bine, irigată, tratată corespunzător tehnologiei moderne fitotehnice şi fitosanitare, și calitatea a fost garantată. Și sunt mai mulți producători care atrag atenția mai mult la calitate, dar încă mai sunt și destui care șmecheresc, vor mai mult cantitate. Și anume aceștia știrbesc imaginea, câțiva ani al rând s-a întâmplat așa.Dacă există calitate, se comercializează și la export, chiar zilele astea am vorbit cu un producător care livrează săptămânal în Franța, dar în lădițe din Danemarca, la un standard înalt”.
Întrebat de ce nu toți producătorii tind să obțină așa rezultat, să producă o marfă care să fie la mare căutare, atât acasă, cât și în alte țări, Gheorghe Gaberi a explicat că este o problemă veche și mai curând ține de mentalitatea moldoveanului, dar și de posibilitățile financiare.
”Strugurii moldoveneşti sunt foarte mult apreciați în străinătate, am găsit chiar zilele astea la o companie din Italia, o seleție clonală la soiul de Moldova, care va fi cu boaba mare, pentru că ei au sisteme de irigare puse bine la punct. Consider că acest aspect ne va promova într-un mod pozitiv, fiind păstrat numele ”Moldova”, chiar dacă strugurii respectivi vor fi crescuți în Italia sau altă țară. Dar calitatea trebuie să fie asigurată și în țara patrie a acestui soi de struguri, noi trebuie să ținem pasul cu ei și să fim rezonabili, să muncim pentru calitate. Recent am trimis mostre noi de struguri și în Japonia, în SUA, am putea să vindem, dar trebuie să avem neapărat calitatea așteptată și ambalajul corespunzător. Fiecare piață are cerințele sale, de exemplu în lumea arabă, se vinde fie în pungă sau în lada de 5 kg, nici mai mult, nici mai puțin”.
Pe lângă adaptarea calității la cerințele pieții, producătorii noștri trebuie să fie atenți și la faptul că pot dăuna imaginii țării, or în cazul când cineva livrează o dată marfa de proastă calitate, toți riscă să piardă accesul pentru o perioadă mai îndelungată în respectiva destinație.
”Dintotdeauna am zis că este mai bine să vinzi o tonă și să ai 30 mii de lei, decât să vinzi o tonă cu 10 mii de lei și să strici imaginea țării, mai bine o dai la procesat. Vreau să vă spun că prețul de 5-8 lei per kg, pentru Republica Moldova este un preț bun, dacă obții 15-20 tone, poate fi asigurată o rentabilitate bună și la acest preț. Dacă de exemplu italienii vând o tonă de soiul ”Victoria” cu 500-600 de euro, ce ar ieși 10 lei cu tot cu tară, ambalate în pungi, care presupun alte cheltuieli. Ceea ce spun este că pentru o calitate bună, eforturile sunt mult mai mari, deși se câștigă mai puțin”.
Președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri, Gheorghe Gaberi, îndeamnă producătorii autohtoni să opteze pentru obținerea calității înalte a strugurilor, anume așa vor evita problemele ulterioare legate de vânzarea lor.
”Nu toți dispun de surse financiare ca să investească în sisteme de irigare, în metodele de îngrijire. Dacă am beneficia de fonduri europene cum erau negociate în 2014, ce prevedeau anumite alocații ca să ridicăm nivelul de calitatea, situația ar fi altfel. Însă există unele măsuri care nu presupun capacități financiare, pe care producătorii conștienți le respectă. Iar ceilalți găsesc scuze, chiar zilele acestea am vizitat câțiva producători, care sunt nevoiți să realeagă acum strugurii, deși acele ciorchine cu 2-4 bobițe trebuiau din start de tăiat și de lăsat pe viță doar strugurii frumoși, dar moldoveanul e lacom, vrea cât mai mult. Dar totuși avem și producători conștienți și anume pe baza lor trebuie să îi învățăm pe toți așa să fie, consider că școlarizarea este un instrument care trebuie să fie obligatoriu pentru a rezolva problema calității, care predomină an de an” a concluzionat Gheorghe Gaberi.
