Viticultorii moldoveni, îndemnați să opteze pentru soiurile de struguri apireni. Subiectele abordate în cadrul primului atelierul tematic

„Anul de raportare nu a fost simplu pentru viticultori, dar cifrele vizând exportul de struguri și prețul lor din ultimele zile, care se apropie de 30 de lei per kg, ne insuflă încredere ca trebuie să mergem înainte”, afirmă organizatorii.

Potrivit Asociației, este nevoie de cunoștințe, de tehnologii bazate pe argumente științifice și pe o disciplină tehnologică foarte rigidă pentru a înregistra o roadă bogată.

„A fost totul bine prezentat, și la tablă, dar și cu foarfeca în mână, având drept obiect butucul în ajun de primăvară. Când veniți cu foarfeca la vie nu uitați ca vița revine la viață prin plinsul ei de primăvara …tăiați, dar țineți cont ce lăsați și ce doriți sa obțineți la toamna”, a menționat președintelui Asociației, Gheorghe Gaberi.

În cadrul atelierului de lucru, organizatorii au făcut totalurile anului 2022, care a fost unul secetos și au punctat greșelile la care viticultorii trebuie să atragă atenție.

„Am greșit când am pus la păstrare, așa cum făceam tradițional. Mulți dintre viticultori mi-au spus că mai au struguri în depozite și le oferă cu 28 de lei, pe când ar vrea 30 de lei”, a punctat Gaberi.

Totodată, seminarul nu s-a oprit doar asupra problemei tăiatului în uscat, experții au vorbit despre probleme de fiziologie a viticulturii, care este situația în anul curent, unde s-au depus mugurii florari.

„A fost un an cu încărcătură mare, pe butuci, în funcție de precipitațiile care le-am avut. S-a recomandat ca atunci când efectuează tăiere, să lase coardele de rod de 7-10 ochi, în funcție de sistemul de formare și fiecare tip de plantație”, ne-a mai relatat președintele Asociației.

În ceea ce privește perspectivele pentru anul curent, viticultorii și-au trasat obiectivul să ajungă la 100.000 de tone de struguri exportați. Președintele APESM a declarat că până în prezent s-a ajuns doar la 80 de mii de tone, pe când 20 — 25.000 de tone au plecat la procesare, cu un preț de 2 — 2,5 lei.

„Avem acest potențial și cu părere de rău, nu-l valorifică, din câteva considerente. Principală problema este un procent mare de struguri neconform pentru standardele de export. Noi aproape 1/3 din strugurii care îi creștem din soiul Moldova pleacă la prelucrare industrială. Prin urmare, dacă am atinge ca 90-95 % din strugurii care-i creștem pe butuci să fie conformi, deja am fi ajuns la 100.000 de tone din plantațiile existente”, a punctat Gheorghe Gaberi.

Un alt aspect discutat a vizat perspective de extindere a suprafețelor cu viță-de-vie. În prezent, soiul Moldova ocupă până la 90% în structura plantațiilor, iar viticultorii au fost îndemnați să se orienteze spre soiurile soiuri apirene, fără semințe, care sunt mai solicitate pe piață, mai ales a Uniunii Europene și care sunt plătite dublu față de soiurile cu semințe.  

„Am vorbit pe tema aceasta pentru că ne aflăm la început de primăvară și cei care doresc să se extindă sau să își schimbe plantațiile fiindcă,  încă există multe care deja sunt depășite, sunt plantații în vârstă de 25 — 30 de ani și evident că nu-s chiar atât de eficiente. Am vorbit de ce trebuie să plantăm, care este tendință în piață de struguri și să racordeze anume la aceste cerințe”, a mai adăugat Gaberi.

Atelierul de lucru a reunit 150 de viticultori din toată Republica Moldova și reprezentanții de la direcțiile agricole din raioanele de centru. Președintele APESM a menționat că în viitorul apropriat vor fi organizate mai multe seminare.

Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!