Creșterea mătcilor este cea mai importantă îndeletnicire a apicultorului, având în vedere că din această activitate sunt produse noi familii de albine. O matcă valoroasă este cea care atrage cu sine o familie de albine sănătoasă și o producție bună de miere. Unul dintre cei mai cunoscuți apicultori din România, Cosmin Mesesan, considera că a începe să crești mătci de multiplicare este fără îndoială o etapă superioară în domeniul apicol și este bine să pornești pe acest drum atunci când ești pregătit.
„Aș putea spune că am început să cresc mătci de nevoie. Eram într-un pastoral și am văzut roiurile. M-am gândit că ar fi bine să pun accentul pe familii puternice, altfel nu voi reuși să mă extind cu stupii. A fost o perioada în care am învățat foarte mult, dar totul a decurs de la sine. Am în prezent peste 10 ani de experiență în multiplicarea mătcilor din rasa Albina Carpatina”, spune Cosmin Mesesan, citat de cultiva profitabil.
Perioada optimă pentru creșterea mătcilor
Producerea mătcilor începe practic odată cu vremea frumoasa, mai exact când în natură există un cules bun și albinele au capacitatea să hrănească așa cum se cuvine puietul. Calendaristic, perioada optimă este cuprinsă între mai și iulie. Este important ca în momentul în care se începe acest proces, familiile să dispună de un număr mare de albine tinere și de câte minim 7 faguri cu puiet.
Practic, familia de albine trebuie să aibă caracteristicile de performanță pe care ni le dorim.
Cât de importantă este selecția mătcilor
Stupina de multiplicare este important să fie formată din cele mai bune familii de albine. După un an se aleg cele mai performante familii și se recoltează larvele. Prolificitatea este unul dintre cei mai importanți factori pentru selecție.
„Eu în selecția mătcilor mă bazez în primul rand pe producția de miere. Apoi urmărim câte oua pe zi depune matca. Una prolifica ajunge la 2.000 de oua pe zi, circa 200.000 într-un sezon apicol. Ne uităm de asemenea și la trântori, deoarece aceștia au jumătate din caracteristicile genei. Fară îndoială sunt și aspectele legate de rezistența la boli, predispoziția la roit etc.”, explică apicultorul.
Creșterea mătcilor – metoda fără transvazare
Un procedeu aproape profesionist care nu o să dea niciodată greș, recomandat apicultorilor este procedeul „creștere fără transvazare”. Tehnologia descrisă și folosită de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o îmbunatățire a unuia mai vechi (cunoscută în anii 50).
Iată cum se procedează:
Alegem din stupină stupul cel mai performant, cu o bună dezvoltare de primăvară. Cu circa 15-20 de zile înainte de culesul la salcâm – momentul diferă de la o zonă la alta, cât și în funcție de dorința apicultorului – introducem un fagure cu puiet căpăcit.
Peste 10 zile, familia crescătoare va mai primi 2 faguri; unul cu puiet căpăcit și un altul gol. Fagurele gol trebuie să fie nou construit și se va introduce în mijlocul cuibului. Albinele se vor stimula zilnic.
Peste 4-5 zile se verifică fagurele nou crescut, care între timp a fost însămânțat de matcă. Acest fagure însămânțat cu oua pentru creștere, împreună cu un fagure de hrană și altul cu puiet pe care se află matca și albina de acoperire, se ridică din familia de bază și se așează în alt stup, formând un roi. Roiul se vă strânge cu o diafragmă și reducem urdinișul.
După aceste operațiuni, trecem la familia orfanizată. Din aceasta se scot toți fagurii cu puiet necăpăcit, care se vor da altor familii (după ce periem albina de acoperire). Trebuie să acordăm maximă atenție acestei lucrări și să facem un control amănunțit ramelor. Acestea se scutură de albine cu maximă atenție, urmărind să nu mai rămână nici un ou sau larve necăpăcite. Atenție, se vor verifica toți fagurii, inclusiv cei cu hrană.
În următoarea etapa ne vom ocupa de fagurele însămânțat. Acesta se va scoate din roi și se duce în cabană. Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o față și 15 pe cealaltă, având grija ca celulele să se afle în jumătatea superioară a fagurelui și nu în același loc pe ambele fețe. Fagurele se scurtează la jumătate, îndepărtând jumătatea inferioară. Toate celulele – în afară de cele 30 alese – se distrug cu ajutorul unui cuțitaș ascuțit.
Familia orfanizată, în tot acest timp, sesizează lipsa mătcii și intră în alertă. Acum este momentul să introducem fagurele, pregătit, cu oua pentru creștere. În câteva minute, familia se liniștește și începe să fasoneze botcile. Este recomandat ca în natura să fie un bun cules. Putem stimula albinele și cu zahăr candi sau tos, umectat cu apă sau miere și livrat în hrănitor.
Peste 10-12 zile decupăm botcile și le introducem în nuclee de împerechere. Atenție, nu întârziați scoaterea botcilor din familia crescătoare pentru că prima matcă care eclozionează le vă distruge.
Creșterea mătcilor, o afacere profitabilă
Fără îndoială, creșterea mătcilor se poate transforma dintr-o pasiune și într-o afacere profitabila, dacă se pune accent pe profesionalism și calitate. Apicultorul Cosmin Mesesan ne-a mărturisit că într-un sezon apicol vând în general 800-900 de mătci.
Introducerea mătcilor
Se știe că albinele au un comportament dușmănos față de mătcile care se introduc pentru înlocuirea mătcilor bătrâne sau la formarea de roi artificiali. Comportarea albinelor față de aceste mătci noi este influențată decisiv de existența sau lipsa culesului; primirea mătcii este favorizată de existența unui cules bun.
În perioadele fără cules sau cu un cules insuficient trebuie făcute hrăniri stimulente înainte cu 3-4 zile, cu sirop de zahăr.
Introducând mătcile seara, procentul de acceptare este mult mai mare, decât în cazul celor introduse ziua. O matca împerecheată, care începe imediat să depună ouă, este primită mai bine decât una neîmperecheată sau una care a întrerupt ouatul pentru o perioada mai lungă.
Primăvara timpurie și toamna, mătcile sunt mai ușor primite, decât în perioada ce corespunde roirii naturale. Lipsa totală a puietului este o situație favorizantă; în cazul prezenței celui căpăcit se face mai greu; prezența botcilor face introducerea imposibilă.
Totodată, albinele tinere acceptă mai bine mătcile, decât cele bătrâne. În privința tehnicilor de introducere a acestor mătci, trebuie să remarcăm din nou că există mai multe metode, apicultorii începători trebuind să aleagă 1-2 care sunt considerate mai sigure.
Cea mai sigură metodă este introducerea indirectă a mătcii (în colivie). Cum se procedează:
• în cazul în care familia nu este orfană, se identifică matca și se scoate din stup. Dacă matca mai prezintă valoare biologică se da unui roi nou format sau unei familii ajutătoare.
• după 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matcă în colivie, așezând și lipind colivia între fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafață cu miere necăpăcită, pentru ca matca să se poată hrăni.
• la 1-2 zile, se deschide din nou cuibul și urmărim cum reacționează albinele. Dacă acestea nu mai sunt agresive, înlocuim partea de jos a coliviei cu o bucățică de fagure artificial, găurită în mai multe locuri. Acum urmează momentul cel mai important: albinele trebuie lăsate în liniște 3-4 zile, apicultorul trebuind să-și învingă curiozitatea de a deschide stupul. În acest timp, albinele rod bucățica de fagure și eliberează matca.
• la expirarea celor 4 zile se mai deschide o dată stupul, se verifică dacă matca a fost eliberată și dacă a început să depună oua.
• următoarele intervenții sunt făcute la 7 zile (calculate după cele 4), introducând un fagure pentru ouat și una la 21 de zile pentru o verificare și organizare finală.
În ceea ce privește introducerea botcilor, trebuie să menționăm că acestea se introduc fie direct, fie sub un căpăcel protector (ca un degetar) pentru mai multă siguranță.
Împerecherea mătcilor – formarea nucleelor
După 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu ouă în familia crescătoare, botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse în nucleele de împerechere. Bineînțeles că împerecherea poate fi făcută și în familiile beneficiare, dar aceasta este o metodă neproductivă și păguboasă.
Formarea nucleelor – albinele se adăpostesc în cutii speciale numite chiar „nuclee de împerechere” sau în corpuri de stup, compartimentate cu diafragme etanșe și cu urdinișuri separate. Cea mai ușoară metodă este împărțirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multi-etajat.
La fiecare compartiment se face câte un urdiniș separat, poziționat astfel: două la un perete, pe capete și un al treilea pe peretele opus, în mijloc. Se populează aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet căpăcit și albina acoperitoare și un fagure cu hrană.
Popularea se face când albinele în vârstă sunt plecate la cules, pentru că nucleele să aibă numai albina tânără. Seara în fiecare nucleu se introduce câte o botcă protejată de colivie, pentru a împiedica albinele să o nimicească. După ce matca se împerechează, nucleul se poate refolosi, introducând o altă botcă.
Ce avem de făcut după ce introducem botca:
• la 3 zile după eclozionarea mătcii se verifică acceptarea ei de către albine. Dacă lucrurile merg bine, matca se eliberează. • nucleele se hrănesc stimulent și li se asigură apa; se verifică din nou prezența mătcii.
• după alte 7-8 zile se mai face o nouă verificare pentru a constata împerecherea mătcii.
• daca matca nu s-a împerecheat, din diferite motive, vom mai face verificări zilnice până în ziua a 16-a de la introducerea botcilor.
• mătcile împerecheate se păstrează în nuclee sau se folosesc în stupii care necesită schimbarea mătcii. Apicultorii trebuie să crească un număr mai mare de mătci cu 15-20%, luând în calcul pierderile inerente.
• nucleele de împerechere se ajută periodic cu faguri cu puiet căpăcit, pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele în care se împerechează mai multe mătci).
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
