Exporturile de rapiță ale Republicii Moldova s-au concentrat puternic pe piața românească în luna iulie 2026. Din cele 84.124 de tone livrate peste hotare, 79.370 de tone, adică peste 94% din volumul total, au avut ca destinație România. Potrivit expertului în agro-market Iurie Rija, această concentrare a influențat direct și rutele logistice utilizate de exportatori, în condițiile în care transportul rutier a preluat cea mai mare parte a mărfii.
Dacă în alte luni harta destinațiilor pentru rapița moldovenească este mai diversificată, în iulie România a dominat categoric exporturile. Cele 79.370 de tone expediate pe această piață au fost comercializate la un preț mediu de 10,07 lei/kg.
Grecia s-a situat pe poziția a doua, cu 3.669 de tone și un preț mediu de 10,87 lei/kg. Alte 986 de tone au ajuns în Cehia, la un preț mediu de 10,68 lei/kg, iar 99 de tone au fost exportate în Elveția, la un preț mediu de 10,45 lei/kg.
Iurie Rija atrage atenția și asupra absenței Bulgariei din lista destinațiilor din luna iulie, în condițiile în care această piață era, în mod tradițional, al doilea partener important pentru rapița moldovenească.
Cahul, principalul punct de ieșire pentru rapiță
Concentrarea exporturilor către România s-a reflectat și în utilizarea punctelor de trecere a frontierei.
Punctul vamal Cahul, pe segmentul rutier, a fost de departe cel mai solicitat. Prin acesta au tranzitat 38.937 de tone de rapiță, adică aproape jumătate din întregul volum exportat în luna iulie.
Pe locul al doilea s-a situat complexul de la Giurgiulești, care, luat în ansamblu prin segmentele naval, rutier, feroviar și fluvial, a gestionat aproape 30.000 de tone.
Separat, prin Giurgiulești, pe segmentul naval, rutier și feroviar, au fost exportate 18.094 de tone, iar prin segmentul fluvial alte 11.052 de tone. Segmentul feroviar de la Giurgiulești a însumat 808 tone.
Prin Etulia, pe cale feroviară, au trecut 5.053 de tone, iar prin Ungheni alte 3.634 de tone. Prin Căușeni au fost exportate 178 de tone, iar alte aproximativ 6.369 de tone au fost expediate prin puncte vamale mai mici.
Peste 58% din marfă a fost transportată pe cale rutieră
Transportul rutier a avut cea mai mare pondere în exporturile de rapiță din iulie. Pe această cale au fost transportate 49.118 tone, ceea ce reprezintă peste 58% din volumul total.
Transportul naval a asigurat 29.145 de tone, aproape 35% din exporturi. Iurie Rija consideră această pondere notabilă în contextul dificultăților de navigație semnalate pe fluviu în perioada curentă.
Calea ferată a rămas o rută marginală pentru exporturile de rapiță, cu 5.860 de tone transportate. Potrivit expertului, rapița este exportată în mod tradițional într-o măsură mai redusă prin intermediul vagoanelor.
Logistica regională pune presiune pe piață
În analiza sa, Iurie Rija susține că luna iulie a arătat modul în care reacționează piața rapiței moldovenești atunci când logistica regională intră în criză.
În asemenea condiții, volumele de export scad, prețurile cresc pe fondul costurilor mai mari de transport, iar traderii preferă să aștepte în loc să cumpere marfa la orice preț.
Potrivit expertului, pe fundalul unei recolte bune și al unei piețe interne care s-a adaptat deja la noile costuri logistice, sezonul 2026/2027 are premise pentru a recupera ritmul în lunile următoare.
Evoluția va depinde însă de situația din regiunea Mării Negre și de nivelul Dunării, factori care pot continua să influențeze capacitatea de transport și, implicit, piața rapiței din Republica Moldova.
