Experții susțin că trecerea pe scară largă la agricultura regenerativă va reduce emisiile de carbon din sol și va contribui semnificativ la atingerea neutralității climatice. Un nou raport al mișcării Salvează Solul detaliază cantitatea de carbon care ar putea fi eliberată din solurile europene degradate.
Raportul Starea Solurilor din Europa 2024, publicat săptămâna trecută de Centrul Comun de Cercetare (JCC) al Comisiei Europene, avertizează că 60-70% din solurile britanice și europene sunt în pragul degradării, amenințând capacitatea UE de a-și atinge obiectivele privind acțiunea climatică, biodiversitatea și securitatea alimentară.
Eliberarea a doar 1% din carbonul stocat în solul Europei echivalează cu emisiile anuale a un miliard de mașini, aproximativ de patru ori numărul de mașini care circulă în prezent pe drumurile Europei.
57 de ONG-uri, inclusiv Salvează Solul, 4per1000 și SEKEM solicită o serie de măsuri politice în cadrul COP 29, împreună cu investiții suplimentare, pentru a ajuta fermierii europeni să treacă la practici agricole regenerative.
Conținând un total estimat de aproximativ 75 de miliarde de tone de carbon numai în stratul superior al solului - echivalentul a 275 de miliarde de tone de CO2 - solurile europene sunt un rezervor uriaș de carbon. Având în vedere că emisiile anuale de CO2 ale UE se ridică la puțin peste 4 miliarde de tone, eliberarea în atmosferă chiar și a unei fracțiuni infime din carbonul din sol ar avea un efect semnificativ asupra eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.
Noul raport al mișcării Salvează Solul subliniază faptul că starea de deteriorare a solului este rezultatul practicilor agricole convenționale, predominante în întreaga Europă. Aceste practici se bazează pe niveluri ridicate de inputuri sintetice, cum ar fi îngrășămintele minerale, pe mecanizarea intensivă și pe adoptarea monoculturilor și a pășunatului gestionat. Punerea în aplicare a practicilor regenerative (cum ar fi culturile de acoperire, rotația culturilor, reducerea lucrărilor solului, agrosilvicultura și prioritizarea acoperirii cu vegetație) ar îmbunătăți conținutul de materie organică din sol, un factor decisiv pentru potențialul solului de a capta carbon.
Praveena Sridhar, Coordonator tehnic al mișcării Salvează Solul, a declarat:
„Această analiză arată că revitalizarea sănătății solului ar trebui să fie prioritatea noastră absolută. Solurile care devin rapid emițătoare de carbon au un potențial foarte important de a deveni puternice rezervoare de carbon care pot capta cel puțin 27% din carbonul necesar pentru a menține încălzirea globală sub 2°C. Cu toții am simțit căldura record din acest an - nu ne putem permite emisii suplimentare. COP29 reprezintă o oportunitate semnificativă pentru ca revitalizarea solurilor să ocupe un loc mai important pe agenda internațională. Dacă avem vreo șansă să ajungem la neutralitate climatică în toate țările europene, trebuie să revitalizăm sănătatea solurilor agricole.”
Raportul subliniază și impactul dublu al practicilor regenerative: reducerea directă cu până la 51% a emisiilor provenite de la solurile nelucrate și reducerea indirectă cu până la 80% a emisiilor legate de îngrășăminte, până în 2050 - fără a sacrifica productivitatea culturilor.
Așadar, de ce nu asistăm la adoptarea pe scară largă a agriculturii regenerative? Benedikt Bösel, fermier care practică agricultura regenerativă în Germania, explică:
„Provocarea pentru fermieri este că tranziția la practicile agricole regenerative poate necesita timp și resurse financiare de care aceștia nu dispun. În timpul perioadei de tranziție, randamentele pot fi mai mici, pe măsură ce sunt introduse noi practici și culturi. Mulți fermieri care doresc să facă tranziția nu o pot face pentru că nu dispun de sprijinul financiar necesar pentru a rezista în această perioadă. Această situație este urgentă dacă ne dorim o securitate alimentară reală în Europa și dacă dorim să ne protejăm împotriva secetelor și inundațiilor. Unul dintre motivele pentru care asistăm la o creștere a șocurilor climatice este că solurile noastre sunt nesănătoase.”
Micii fermieri contribuie cu 30-34% la producția mondială de alimente, dar pot accesa doar 0,8% din totalul finanțărilor climatice, potrivit Climate Policy Initiative (cele mai recente cifre disponibile, 2019/20). Atât experții, cât și fermierii subliniază că abordarea acestei disparități este urgentă, deoarece de multe ori fermierii nu pot trece la practici regenerative fără sprijin financiar.
Înaintea COP29 de la Baku din noiembrie, 57 de ONG-uri, printre care Salvează Solul, 4per1000 și SEKEM, au elaborat un document de recomandare de politici care solicită CCONUSC să faciliteze accesul fermierilor la finanțare pentru refacerea solurilor. Printre propunerile esențiale se numără:
· Asigurarea accesului fermierilor la finanțări climatice pentru a adopta practici agroecologice regenerative.
· Creșterea finanțărilor climatice pentru fermieri în vederea creării de rezervoare de carbon pe terenurile agricole.
· Dezvoltarea infrastructurii și a politicilor favorabile pentru gestionarea durabilă a terenurilor.
· Mobilizarea investițiilor private în domeniul regenerării solului.
· Integrarea refacerii solurilor în strategiile globale de finanțare climatică.
