Banca Națională a Moldovei a redus prognoza inflației medii anuale pentru 2024 de la 4,7% la 4,6%, iar pentru 2025 de la 5,3% la 4,9%, potrivit celui de-al patrulea Raport asupra inflației din acest an prezentat de guvernatoarea BNM, Anca Dragu, scrie mold-street.
Potrivit guvernatoarei, Banca Națională răspunde rapid la schimbările economice atât interne, cât și externe, ceea ce duce la stimularea investițiilor și crearea unui climat propice pentru dezvoltarea unei economii durabile.
Ea a menționat că rata anuală a inflației va rămâne relativ stabilă pe parcursul perioadei de prognoză. Inflația va fluctua în jurul țintei de 5% ±1,5 puncte procentuale și se va menține în intervalul stabilit pe parcursul orizontului de prognoză.
Se așteaptă o accelerare a inflației la începutul anului viitor, urmată de o scădere treptată până la sfârșitul orizontului de prognoză, cu excepția celui de-al patrulea trimestru din 2025, când este probabilă o creștere neînsemnată.
Astfel, inflația medie anuală, conform prognozelor Băncii Naționale, va fi cu 0,1 puncte procentuale și, respectiv, cu 0,4 puncte procentuale sub nivelul prognozat anterior și va constitui 4,6% în 2024 și 4,9% în 2025.
Potrivit BNM, ritmul anual al prețurilor produselor alimentare va spori până la începutul anului viitor, după care, spre finele orizontului de prognoză, se va diminua. Totuși există incertitudini cu privire la producția agricolă din anul viitor, care pot afecta evoluția prețurilor.
„Recolta agricolă din anul viitor, respectiv, preţurile la produsele alimentare pe piaţa internă vor depinde, în mare măsură, de condiţiile agrometeorologice din perioada respectivă. În acest fel, evoluţiile în cadrul sectorului agricol şi, prin urmare, traiectoria preţurilor la produsele alimentare pentru anul 2025 continuă să fie marcate de incertitudine. O recoltă agricolă mai modestă va genera presiuni inflaţioniste semnificative asupra preţurilor la produsele alimentare”, susţine BNM.
Riscuri inflaționiste
Prognoza actualizată a Băncii Naționale, după cum a menționat Anca Dragu, se bazează pe ipoteza unui mediu extern incert, cu o tendință de creștere slabă a economiei globale, în timp ce se așteaptă un ciclu de creșteri mici ale prețurilor internaționale.
Printre riscurile inflaționiste, Anca Dragu a numit presiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și Ucraina; fragmentarea comerțului internațional, creșterea cotațiilor internaționale la gazele naturale; vulnerabilitatea prețurilor la fructele și legumele autohtone la condițiile meteo; escaladarea conflictului militar din Orientul Mijlociu; majorările salariale din sectorul public și mecanismul de compensare a costurilor cu energia în sezonul rece.
În același timp sunt și riscuri deflaționiste - încetinirea creșterii economice globale, scăderea numărului de consumatori care se află pe teritoriul Republicii Moldova etc.
Printre factorii de incertitudine, șefa Băncii Naționale a menționat politica monetară ce urmează a fi aplicată în UE și SUA și configurația politicii economice internaționale după alegerile din 2024; incertitudinea privind recolta agricolă, incertitudinea privind finanțarea externă, dar și Legea bugetului de stat pentru anul 2025, proiectul căreia încă nu a fost publicat, dar ar urma să fie aprobat de Guvern până la finele lunii.
