Fermierii sporesc securitatea alimentară prin cultivarea rapiței
Pe măsură ce lumea continuă să facă față efectelor vremii extreme și ale perturbărilor economice, securitatea alimentară rămâne una dintre cele mai presante priorități globale. Potrivit Raportului Global privind Criza Alimentară 2025, aproape 295 de milioane de oameni s-au confruntat cu insecuritate alimentară acută anul trecut, o creștere uluitoare față de anii anteriori. Din acest motiv, România, asemenea multor alte țări europene, își adaptează practicile agricole pentru a contribui atât la reziliența locală, cât și la cea globală.
Conform Indicelui Global al Securității Alimentare din 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a The Economist Intelligence Unit și susținut de Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări. A obținut un scor general de 72,4 din 100 pe baza a patru dimensiuni-cheie: accesibilitatea alimentelor, disponibilitatea acestora, calitatea și siguranța, precum și sustenabilitatea și adaptarea. În timp, România și-a menținut constant o poziție solidă printre națiunile europene în ceea ce privește inițiativele de securitate alimentară.
Printre soluțiile remarcabile adoptate de fermierii români, precum inovațiile pentru culturi rezistente și practici sustenabile, cultivarea rapiței a devenit un element-cheie în managementul fermelor. Rapița este o cultură din ce în ce mai recunoscută nu doar pentru valoarea sa agronomică, ci și pentru beneficiile semnificative asupra sănătății, oferind o sursă sigură de ulei și proteină vegetală, în timp ce susține utilizarea responsabilă a terenurilor și strategiile de rotație a culturilor.
Cercetările recente evidențiază faptul că decizia de a cultiva rapiță este în mare parte motivată de beneficiile sale pentru sănătate, deoarece uleiul de rapiță este recunoscut pentru conținutul ridicat de acizi grași Omega-3 și Omega-6, nutrienți esențiali pentru menținerea sănătății inimii și a sistemului cardiovascular. Mai mult, consumul regulat de ulei de rapiță este asociat cu un risc redus de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte afecțiuni cronice. Astfel, cultivarea rapiței aduce și avantaje economice, susținute de cererea constantă de uleiuri vegetale și proteine din plante.
Rapița se remarcă prin adaptabilitatea sa remarcabilă la o gamă largă de tipuri de sol și condiții climatice, fiind potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din România. Această versatilitate, combinată cu reziliența culturii, face din rapiță o opțiune atractivă pentru fermierii români. Ciclul său de creștere relativ scurt permite o utilizare eficientă a terenurilor și sprijină rotația eficientă a culturilor, esențială pentru menținerea fertilității solului. Astfel, alegerea cultivării rapiței reflectă o decizie strategică și sustenabilă care sprijină atât protejarea mediului, cât și prosperitatea agricolă pe termen lung.
În acest context, adoptarea hibrizilor inovatori de rapiță consolidează angajamentul față de un viitor alimentar sigur și prosper, iar evoluția recentă a producției de rapiță din România destinată uleiului susține puternic această direcție. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la București, între 2020 și 2023, România a înregistrat o creștere spectaculoasă de 77% a suprafeței cultivate cu rapiță (de la 362.865 ha la 641.425 ha) și o creștere de 129% a producției totale (de la 780.155 tone la 1.789.667 tone). Aceste creșteri semnificative evidențiază atât importanța tot mai mare a rapiței în agricultura națională, cât și eforturile industriei de a optimiza productivitatea în condiții agronomice diverse. De exemplu, hibrizii Pioneer® PT314 și PT315, dezvoltați de Corteva Agriscience, oferă avantaje de ultimă generație precum un conținut foarte ridicat de ulei, eficiență superioară în utilizarea azotului și o rezistență ridicată la boli. Acești hibrizi sunt deosebit de valoroși pentru fermierii care vizează randamente ridicate, mai ales în situații în care rotația optimă a culturilor nu este posibilă.
În județul Alba, la Sebeș, Nicolae Oprița a obținut rezultate remarcabile în 2024, semănând hibridul PT314 pe o suprafață de 25 ha. El spune că cea mai bună parcelă din fermă și cel mai mare randament, de 4.380 kg/ha, au fost obținute cu hibridul Pioneer.
„Am avut grâu drept cultură premergătoare, am făcut o lucrare superficială a solului, astfel că terenul a fost pregătit cu discul și combinatorul, apoi am fertilizat cu îngrășământ complex 18.46.0, în doză de 200 kg/ha. Semănatul a avut loc la început de septembrie, iar în toamnă am aplicat un singur fungicid. Recoltarea s-a realizat la începutul lunii iulie și pot spune că a fost o cultură profitabilă, mai ales având în vedere conținutul ridicat de ulei al PT314, care îi crește semnificativ valoarea pe piață. Este important și pentru consumatori, știind că uleiul pe care îl producem contribuie la o alimentație mai sănătoasă, motiv pentru care am ales din nou PT314 pentru sezonul următor”, a declarat Oprița.
Pe măsură ce peisajele agricole se transformă pentru a răspunde cerințelor actuale privind securitatea alimentară, România se poziționează în prima linie a unei agriculturi reziliente și orientate spre sănătate, datorită în parte importanței crescânde a rapiței. Astfel, Corteva rămâne dedicată consolidării sectorului agricol prin echiparea fermierilor români cu soluții inovatoare care sporesc profitabilitatea și contribuie totodată la securitatea alimentară generală. Pentru mai multe informații despre hibrizii Pioneer®, fermierii pot găsi datele de contact ale reprezentanților Corteva accesând acest link.
*Autor: Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience
