În ultimii doi ani, importurile de făină de grâu permanent au depășit exporturile. Spre exemplu, proporția pentru 2023 era de 31.479 de tone de făină importată contra 24.676 de tone exportate, arată datele prezentate de directorul Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija.
În anul 2021 discrepanța era și mai mare, importurile depășeau de 10,4 ori exporturile (22.813 tone contra 2.185 de tone).
„Este stringent faptul că și prețul mediu la import de făină în 2023 (6,56 lei/kg) depășește cu 25% prețul de export (5,27 lei/kg). Situația dată se observă pe ani continuu”, punctează expertul.
Cine importă făină în RM
Cel mai mare importator de făină este compania Galexim Grup SRL, care înglobează 36% din valoarea importurilor din 2023. Compania este specializată în comercializarea produselor alimentare.
Urmează Rarars-Met SRL, Vitalcomus SRL (brand Bunetto), Piglets Processing SRL, 47TH Parallel SRL (Nr 1), Forward International SRL, etc.
„Importatorii de făină în Moldova în mare parte sunt companii specializate pe comerț cu produse alimentare către consumatorii finali. Asta sugerează că preferințele cumpărătorilor din Moldova se îndreaptă către făina importată, în special cea din regiunea Vinnitsa din Ucraina, care are calități superioare de coacere”, subliniază Iurie Rija.
Țările de unde se importă făină sunt Ucraina (88%), România, Italia, Rusia.
Importăm în cantități mici, exportăm în vrac
De asemenea, se observă că făina importată vine în ambalaje mici de 1, 2 sau 25 de kilograme, în timp ce exporturile din Moldova în mare parte sunt în vrac sau în saci mai mari de 50 de kilograme, pentru necesități industriale.
„Investițiile în mori moderne și tehnologii de ambalare ar crește eficiența proceselor și ar face posibilă producția de făină în ambalaje variate și convenabile pentru consumatorii finali. Ambalaje mai mici, precum cele de 1-2 kg, ar încuraja cumpărătorii să opteze pentru făina locală. Toate aceste aspecte indică faptul că morile din Moldova ar trebui să fie modernizate și dotate cu utilaj de fasonare, astfel încât consumatorii din Moldova să poată cumpăra făină locală în cantități potrivite pentru consumul individual”, este de părere expertul.
Citește și: Analiză | România sau țări din Africa - unde ajunge făina moldovenească
Cum putem reduce dependența de importuri
Pentru a reduce dependența de importuri de făină mai scumpă, mai ales că este un produs pe care Republica Moldova îl poate fabrica în mod autonom, Iurie Rija afirmă că pe lângă investiții semnificative în modernizarea capacităților de ambalare este nevoie de promovat un branding puternic pentru făina autohtonă.
„Crearea unei identități puternice pentru făina produsă local ar spori încrederea consumatorilor. Un branding bine gândit ar evidenția calitatea, originile locale și beneficiile consumului de făină autohtonă”, a conchis directorul Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija.
