Începând cu anul 2024, Republica Moldova s-a confruntat cu un val de importuri masive de zahăr alb ieftin, fenomen inexistent anterior. Originea predominantă a importurilor a fost Serbia, însă cantități mari au fost aduse și din UE. Până în 2024, Moldova practic nu importa zahăr din Serbia, însă în perioada ianuarie - septembrie 2025 originea serbă a reuși să ocupe 51% din piața importurilor de zahăr, la prețuri mai mici decât costurile locale de producție. Datele se conțin în analiza expertului în agro-market Iurie Rija.
Zahărul originar din Serbia – susținut și de subvenții locale de stat – a ajuns pe piața moldovenească la un preț mediu de 14 lei/kg, comparativ cu aproximativ 18 lei/kg pentru zahărul produs în Moldova. Prin urmare, prețul de import a fost cu aproximativ 20–25% mai mic față de produsul intern. Dumpingul a pus presiune puternică pe producătorii locali, care în 2024 au avut costuri mari și producție redusă.
Analiza dinamicii importurilor de zahăr făcută de Iurie Rija confirmă îngrijorarea producătorilor locali - după importuri moderate în 2022–2023 (câte ~12–13 mii de tone/an), volumul achizițiilor externe de zahăr a explodat în 2024 şi 2025. Astfel, în 2024 importul a urcat la 32.225 de tone (13,09 lei/kg), iar în primele nouă luni din 2025 au intrat în țară deja 34.185 de tone (13,16 lei/kg) - chiar mai mult decât pe parcursul întregului an 2024. Creșterea volumelor s- a reflectat şi în valoarea totală a importurilor: de la ~200,3 milioane de lei în 2021 la 199,5 milioane de lei în 2023, apoi peste 421,7 milioane de lei în 2024 şi 449,8 milioane de lei (ian – sept 2025).
Evoluțiile neobișnuite au survenit pe fondul unor recoltări interne slabe și al liberalizării parțiale a importurilor. Forțele pieței au urcat prețul mediu de import de la sub 9 lei/kg în 2021 spre ~16,3 lei/kg în 2023, dar acesta a scăzut la ~13,1 lei/kg în 2024–2025, pe măsură ce au reintrat în piețe importuri mai mari din UE și alte surse.
„Fără o reacție a statului, riscul ca producția locală să fie înlocuită aproape complet de zahărul importat a devenit iminent, amenințând lanțul agro-industrial construit în ultimele două decenii – investiții de circa 130 milioane euro în capacitățile de procesare – și 3 000 de locuri de muncă din mediul rural direct legate de industria zahărului”, este de părere expertul.
Importurile de zahăr în Moldova sunt în mod normal protejate prin tarife vamale foarte ridicate, menite să apere industria locală. Taxa generală la importul zahărului este de 75% din valoare. Prin urmare, importul în afara unor acorduri preferențiale este nerentabil. Guvernul Republicii Moldova are dreptul, prin regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC/WTO), să importe în fiecare an până la 5.500 de tone de zahăr la un preț preferențial (adică cu o taxă vamală mai mică, de 10 %). Aceasta se numește „cotă tarifară preferențială” — un fel de permis special care permite aducerea unei cantități limitate de zahăr din alte țări fără taxe mari. În cadrul acestei cote:
Guvernul a decis ca 3.000 de tone din cele 5,500 să fie rezervate fabricilor și companiilor din Moldova care folosesc zahărul ca materie primă (de exemplu, fabrici de dulciuri, băuturi sau conserve). Aceste 3.000 de tone nu pot fi revândute — se folosesc doar în producție. Restul de 2.500 de tone pot fi importate de alte firme comerciale, care pot vinde zahărul mai departe pe piață. În unele documente mai vechi ale OMC se menționează și o cotă mai mică, de 1.000 de tone, dar aceasta se referă la zahărul brut (neprocesat), nu la zahărul alb gata de consum. Pentru 2025–2026, cifra reală și activă este 5 500 de tone, confirmată prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova și prin regulile comerciale actuale. Cu alte cuvinte: Moldova are voie să importe anual 5.500 tone de zahăr cu taxe reduse, din care 3.000 sunt destinate industriei alimentare interne.
În perioada 2021–2025, principalele facilități în vigoare au fost următoarele:
- Contingent preferențial OMC (WTO) – 1 000 de tone/an la taxa vamală redusă de 10% (în loc de 75%); peste acest plafon se aplică tariful integral de 75%
- Contingente în cadrul Acordului DCFTA cu UE – inițial, Moldova a acordat UE un contingent anual de 5.500 de tone de zahăr cu tarif vamal redus (10%). Începând cu 2025, în urma revizuirii Acordului de Liber Schimb, contingentul pentru zahăr din UE a fost majorat la 9.000 de tone pe an fără taxe vamale (taxă 0%). Astfel, importatorii pot aduce o cantitate semnificativă de zahăr din UE în regim duty-free, în timp ce pentru cantități adiționale se aplică în continuare taxa de 10%. De asemenea, Regatul Unit (după Brexit) beneficiază de un contingent separat de 1.200 de tone/an fără taxe vamale pentru zahăr.
- Acordul de comerț liber CEFTA (țările din Europa Central-Estică) – Serbia, ca membră CEFTA, a beneficiat până recent de importuri nelimitate fără taxe vamale pe piața moldovenească.
Potrivit expertului, utilizarea facilităților de import în 2024-2025 a atins cote record. Astfel, în anul 2024 s-au realizat cele mai mari importuri preferențiale de zahăr de până acum – circa 32,2 mii tone în total, iar în ianuarie- septembrie 2025 un volum și mai mare- 34,2 mii de tone. Dintre acestea, în perioada ianuarie 2024 - septembrie 2025, 31,5 mii de tone (47,4%) au provenit din UE și Marea Britanie (în baza contingentelor zero sau 10% taxe), iar 32,2 mii de tone (48,5%) au venit din Serbia, în regim liber CEFTA. Este de remarcat că circa jumătate din aceste importuri au fost realizate chiar de către producătorii autohtoni de zahăr. Spre exemplu, cel mai mare producător, Südzucker Moldova, a importat în 2024- 16,4 mii tone zahăr, iar în perioada ianuarie - septembrie 2025 -13,2 mii de tone (38% din totalul importurilor). În 2024 peste 73% din importurile Südzucker au fost aduse din Serbia. În 2025 producătorul nu a realizat importuri din Serbia. Moldova Zahăr SRL a importat în ianuarie - septembrie 2025 ~1,5 mii de tone adus din Polonia. În 2024 pe piață a apărut un nou trader privat Sugar Bridge SRL care în 2025 a devenit lider la import zahăr în Moldova, cu un volum de aproape 16 mii tone, 90% provenind din Serbia.
„Cu alte cuvinte, chiar producătorii locali (capital german în cazul Südzucker, respectiv polonez la Moldova Zahăr) au fost nevoiți să recurgă la importuri ieftine pentru a aproviziona piața internă în contextul deficitului de producție. Importurile din Serbia au fost descrise drept un adevărat „colac de salvare” ce a prevenit penuria și o creștere explozivă a prețurilor pe piața moldovenească în 2024”, afirmă Rija.
În perioada anului 2024 și ianuarie – septembrie 2025, Serbia a devenit principala sursă de zahăr importat în Republica Moldova, livrând împreună peste 29.000 de tone – mai mult de 45% din volumul total al importurilor din perioadă. Prețul mediu al zahărului din Serbia s-a situat la 12,43 lei/kg în 2024 și 13,97 lei/kg în 2025, sub nivelul mediu intern. Fără taxe vamale datorită regimului CEFTA (până la intervenția guvernului din octombrie 2025), zahărul sârbesc a fost principalul motor al importurilor masive care au pus presiune pe producția autohtonă.
În paralel, mai multe țări din Uniunea Europeană au livrat zahăr în Moldova la prețuri chiar mai mici decât cele din Serbia. De exemplu, în ianuarie – septembrie 2025, Lituania a exportat 3.872 de tone cu un preț mediu de doar 11,58 lei/kg, iar Germania – 3.385 de tone la 12,72 lei/kg. Livrările din UE s-au încadrat în cotele tarifare preferențiale acordate în cadrul DCFTA, ceea ce le-a permis să intre pe piață fără taxe vamale. Țările UE au compensat prin prețuri mai scăzute. Prin urmare, presiunea asupra producției locale nu vine doar din Balcani, dar și din interiorul pieței europene. Diversificarea surselor accentuează concurența pe piața zahărului și complică intervențiile de protecție comercială.
În toamna anului 2025, Guvernul Republicii Moldova a intervenit pe piață prin adoptarea unei măsuri provizorii de protecție comercială împotriva importurilor masive. Astfel, începând cu 8 octombrie 2025, pentru o perioadă de 200 de zile, s-a suspendat regimul de liber schimb pentru zahărul originar din Serbia în cadrul CEFTA. Concret, importul de zahăr sârbesc nu mai este scutit de taxe vamale, fiind reintroduse tarifele standard: 10% taxă vamală pentru până la 1 000 de tone importate, respectiv 75% pentru cantitățile ce depășesc 1 000 de tone.
„Decizia Guvernului a venit ca reacție la dezechilibrul apărut în 2024–2025, când zahărul importat la prețuri sub costul intern a acaparat o cotă importantă din piață. În așa mod, seceta din 2024, care a compromis peste 60% din suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr, a obligat țara să importe volume mari pentru consumul intern. Însă fără un “scut” tarifar, există riscul ca importurile să substituie complet producția autohtonă, punând în pericol întreaga industrie națională a zahărului. Dacă se dorește menținerea ramurii strategice, o astfel de intervenție promptă este inevitabilă, altfel producătorii locali nu au șanse reale de supraviețuire pe o piață invadată de importuri mult mai ieftine. Guvernul a dat asigurări că în aceste 200 de zile piața se va reașeza și prețurile zahărului nu vor crește pronunțat pentru consumatori. În sprijinul afirmației, autoritățile au invocat tocmai facilitățile de import din alte surse: de exemplu, noile cote majorate din UE (9 000 tone duty-free) pot acoperi suplimentar necesarul fără a apela la zahărul sârbesc. De asemenea, recolta internă a anului 2025 s-a dovedit mai bună, reducând presiunea pe importuri”, a conchis expertul.
