Cum a evoluat exportul culturilor de câmp și a uleiului de floarea-soarelui

În sezonul agricol 2024/2025, Republica Moldova a înregistrat schimbări importante în structura exporturilor de culturi cerealiere și oleaginoase. Dacă în anii precedenți grâul și porumbul erau principalele produse exportate, în acest sezon floarea-soarelui a devenit liderul culturilor, cu un volum total de 362.970 de tone exportate din iulie 2024 până în ianuarie 2025, ce reprezintă o creștere de 64% față de perioada similară a sezonului anterior. Datele se conțin în analiza expertului Iurie Rija.

Prețul mediu la floarea-soarelui a crescut pronunțat, ajungând la 12,09 lei/kg în ianuarie 2025, cu 64% mai mult decât media pentru sezonul trecut (7,49 lei/kg). În contrast, exporturile de ulei de floarea-soarelui, un produs procesat cu valoare adăugată mai mare, au scăzut foarte tare, fiind cu 92% mai mici față de sezonul precedent, ajungând la doar 10 962 de tone în primele 6 luni ale sezonului actual.

„Este de remarcat că în perioada iunie 2023- ianuarie 2024, volumul de ulei exportat era de 139 311 tone. În ianuarie 2025, s-au exportat 2.475 de tone de ulei, dar prețul acestuia a crescut ajungând la 22,31 lei/kg, cu 26,8% mai mult decât în sezonul anterior. Scădere atât de abruptă a exporturilor de ulei de floarea-soarelui este îngrijorătoare, deoarece Moldova pierde oportunitatea de a exporta produse finite, preferând să trimită materie primă brută peste hotare”.

Exporturile de grâu, care în mod tradițional reprezentau un segment important al comerțului extern agricol, au scăzut cu 34%, însumând 617.273 de tone (iulie 2024- ianuarie 2025). În luna ianuarie 2025, doar 31.392 de tone de grâu au fost exportate, iar prețul mediu a ajuns la 4,07 lei/kg.

„Creșterea prețului arată o ușoară redresare a pieței, dar cantitățile mai mici semnalează despre o producție mai mică la nivel intern. O situație asemănătoare s-a înregistrat și la orz, unde exporturile au scăzut cu 19% comparativ cu sezonul trecut, ajungând la 114.646 de tone (iulie 2024- ianuarie 2025). În luna ianuarie, s-au exportat 5.058 de tone de orz la un preț de 3,85 lei/kg”.

Porumbul a suferit cel mai mare declin dintre toate culturile analizate, cu o reducere a exporturilor de 79% în primele 6 luni ale sezonului agricol curent.

„Dacă în sezonul precedent Moldova exporta 248.959 de tone de porumb în perioada iulie-ianuarie, actualmente volumul s-a prăbușit la doar 52 339 de tone, la un preț mediu de 4,52 lei/kg, în creștere cu 37%. În luna ianuarie 2025, exporturile de porumb au fost de 9.981 de tone, mai mari decât în lunile anterioare, dar simțitor mai mici decât în anii precedenți”.

Rapița a înregistrat și ea un recul important, cu exporturi reduse cu 65%, totalizând 91.547 de tone față de 265.140 de tone în sezonul anterior. În luna ianuarie 2025, doar 6.290 de tone de rapiță au fost exportate, iar prețul mediu a crescut la 10,27 lei/kg. Prețul mediu per primele 6 luni din sezon a constituit 9,02 lei/kg, ceea ce reprezintă o creștere de 20% față de anul trecut (7,49 lei/kg).

„Schimbările în structura exporturilor din acest sezon reflectă impactul unui an agricol dificil, marcat de secetă și de o producție mai redusă disponibilă pentru export. Scăderea livrărilor de grâu, porumb și rapiță nu este doar rezultatul unei cereri externe mai mici, ci și al unei recolte insuficiente, care a limitat cantitățile disponibile. Declinul puternic al porumbului, care în anii precedenți era una dintre principalele culturi exportate, arată vulnerabilitatea acestui sector la condițiile climatice nefavorabile”.

Pe contrast, vânzarea masivă a semințelor de floarea soarelui în locul produsului finit denotă existența unor dificultăți serioase pentru procesatorii locali, care se confruntă cu o lipsă de materie primă.

„Reducerea globală a exporturilor agricole subliniază importanța unor politici care să sprijine fermierii în fața condițiilor meteorologice nefavorabile. Investițiile în irigații, tehnologii agricole moderne și stimularea procesării interne ar putea ajuta Moldova să își stabilizeze exporturile și să își crească valoarea adăugată în comerțul exterior agricol”, a conchis expertul.