Piața globală a porumbului intră în anul 2026 cu o producție abundentă. Recolta la nivel mondial este una bogată, iar raportul USDA publicat în ianuarie 2026 estimează o plus-producție de 14 milioane de tone. Abundența de marfă limitează potențialul de creștere a prețurilor pe termen mediu și lung, menținând presiunea asupra piețelor regionale, inclusiv asupra celor din Bazinul Mării Negre.
În regiune, Ucraina rămâne cel mai important jucător pe piața porumbului, influențând direct dinamica prețurilor în țările vecine, inclusiv în Republica Moldova. În sezonul actual, porumbul ucrainean se confruntă cu o problemă similară celei din Moldova, respectiv un nivel ridicat de umiditate. Situația a fost însă agravată de dificultățile tehnice legate de alimentarea cu energie electrică, care au încetinit ritmul de uscare în luna ianuarie 2026. Drept consecință, exporturile de porumb din Ucraina s-au redus în ianuarie, deoarece numeroase loturi, cu un conținut de umiditate de până la 32–35 la sută, nu au putut fi expediate direct către porturi fără trecerea prealabilă prin uscătoare.
Blocajele logistice au generat întârzieri în livrări și au determinat unii fermieri ucraineni să lase porumbul pe câmp, în speranța reducerii naturale a umidității pe fondul scăderii bruște a temperaturilor. Încetinirea temporară a ofertei ucrainene a avut un efect direct asupra pieței din Republica Moldova, unde prețul porumbului a înregistrat o ușoară creștere, de 0,05–0,10 lei pe kilogram comparativ cu luna ianuarie 2026. Evoluție este însă una conjuncturală, întrucât reluarea exporturilor ucrainene în volume mari vor readuce rapid presiunea pe prețurile regionale.
În Republica Moldova, potrivit expertului în agro-market, Iurie Rija, situația porumbului este la fel de complexă. Recolta sezonului actual este caracterizată de un nivel ridicat de umiditate, iar uscarea intensivă în instalații generează fărămițarea boabelor. Costuri ridicate de post-recoltare, inclusiv de uscare, îi determină pe fermieri să fie reticenți în a vinde la prețurile actuale. Deși la nivel național există încă un volum important de marfă disponibil, estimat la circa 850 de mii - 1 mln de tone, traderii resimt un deficit temporar, generat nu de lipsa fizică a porumbului, dar de refuzul fermierilor de a-l scoate pe piață la prețuri joase.
În zona de nord a țării, situația este complicată suplimentar de faptul că o suprafață de minimum 50 de mii de hectare, echivalentul a aproximativ 250 de mii de tone de porumb, a rămas încă nerecoltată. Condițiile meteorologice din februarie, marcate de îngheț și ghețuș, fac practic imposibilă recoltarea în această perioadă, iar calitatea finală a acestui porumb rămâne incertă.
Un aspect pozitiv al sezonului curent este faptul că, din punct de vedere al conținutului de aflatoxine, calitatea porumbului este considerată normală, spre deosebire de anul precedent, când această problemă a fost mult mai accentuată.
Cumpărătorii din Turcia a porumbului din R. Moldova, oferă în prezent prețuri de 225 dolari pe tonă FOB, în creștere față de 215 dolari pe tonă în urmă cu o lună. Grecia și Turcia rămân cumpărătorii de bază pentru porumbul moldovenesc.
Pe planul prețurilor interne, în zona Giurgiulești, porumbul a ajuns la aproximativ 3,65 lei pe kilogram, în timp ce în nordul țării prețurile propuse pornesc de la 3,20 lei pe kilogram. În actualul context, porumbul este mai scump decât grâul, o situație neobișnuită pentru piața locală. Porumbul poate avea, pe termen scurt, un potențial de creștere suplimentară a prețului, în special dacă recoltarea va rămâne anevoioasă.
