Prețurile de export la floarea-soarelui variază în funcție de țară
Republica Moldova a devenit liderul exportului de floarea-soarelui ca materie primă către Uniunea Europeană în sezonul 2024/2025, asigurând 60% din importurile comunitare în perioada iulie 2024 — februarie 2025. Acest rezultat se reflectă și în statisticile naționale: până la data de 14 martie, Moldova a exportat 450 de mii de tone de floarea-soarelui, în creștere cu 18% față de aceeași perioadă a sezonului precedent și cu 121% mai mult comparativ cu 2022/2023, punctează expertul în Agro-market Iurie Rija.
Republica Moldova a devenit liderul exportului de floarea-soarelui ca materie primă către Uniunea Europeană în sezonul 2024/2025, asigurând 60% din importurile comunitare în perioada iulie 2024 — februarie 2025. Acest rezultat se reflectă și în statisticile naționale: până la data de 14 martie, Moldova a exportat 450 de mii de tone de floarea-soarelui, în creștere cu 18% față de aceeași perioadă a sezonului precedent și cu 121% mai mult comparativ cu 2022/2023, punctează expertul în Agro-market Iurie Rija.
Evoluția prețului semințelor de floarea-soarelui pe parcursul acestui sezon indică o tendință de creștere. Dacă în sezonul 2023/2024 prețul mediu s-a situat la 7,89 lei/kg, în sezonul actual a ajuns la 10,29 lei/kg. Majorarea dată demonstrează o cerere ridicată pe piețele externe și un context internațional favorabil. Totuși, în luna martie, pe piața internă au apărut primele semnale de scădere a prețului, pe fondul necesității fermierilor de a lichida stocurile pentru a finanța lucrările agricole de primăvară.
Analiza evoluției exporturilor lunare arată un avânt puternic care continua și în anul 2025. În ianuarie s-au exportat 69 de mii de tone, urmate de 53,9 mii de tone în februarie și 32,7 mii de tone în primele două săptămâni ale lunii martie. Avansul se observă și la capitolul prețuri. În ianuarie, prețul mediu de export a fost de 12,09 lei/kg, urmat de o ușoară scădere în februarie la 12,04 lei/kg, dar revenind în martie la 12,26 lei/kg.
Liderii la export
Clasamentul exportatorilor arată că, pe lângă liderii tradiționali precum «Rusagro-Prim», și «Orom- Imexpo» care și-au menținut pozițiile fruntașe în 2024 cu volume de 95,8 mii tone și, respectiv, 74,5 mii tone exportate, în 2025 a câștigat teren și «Agrofloris-Nord». Aceasta din urmă, deși cu un volum mai mic de 7 mii tone în 2024, și 22,9 mii tone în 2025, se remarcă prin faptul că este parte a grupului de procesare a uleiului. Faptul că procesatorul exportă materia primă subliniază provocările industriei locale de procesare, unde rezervele de materie primă nu sunt suficiente pentru o producție rentabilă. În plus, prețurile uleiului la export nu acoperă integral costurile de achiziție a semințelor și transportului către fabrici, ceea ce suplimentar limitează dezvoltarea sectorului.
Pe lângă liderii pieței, alte companii și-au menținut prezența constantă în top, precum «Agro-Nova Prim», cu 37,7 mii tone exportate în 2024, «Ancom-Agro» cu 42,5 mii tone, și «Vadlex Grains», care au ajuns la 47 mii tone în anul precedent.
România — principalul cumpărător al semințelor de floarea-soarelui moldovenești
În ceea ce privește destinațiile de export, România a fost principalul cumpărător al semințelor de floarea-soarelui moldovenești în ultimii ani. Totuși, în 2025, Turcia a devenit principala piață de desfacere, devansând România. În anul 2024, România a importat circa 312 mii tone de floarea-soarelui din Moldova, fiind urmată de Turcia cu 144,9 mii tone. Cu toate acestea, în perioada ianuarie- 14 martie 2025, Turcia a preluat conducerea cu 104 mii tone importate.
Bulgaria rămâne un partener important, importând 119 mii tone în 2024 și 10 mii tone până în 14 martie 2025.
În acest sezon, prețurile de export variază în funcție de țară: România cumpără la 10,4 lei/kg, Turcia la 11,3 lei/kg, iar Polonia și Lituania plătesc cele mai mari prețuri, de 22,2 lei/kg și, respectiv, 21,2 lei/kg- pentru soiuri premium.
„Poziția dominantă a Moldovei pe piața europeană a semințelor de floarea-soarelui demonstrează rentabilitatea acestei culturi. Cu toate acestea, dependența ridicată de exportul de materie primă, în detrimentul procesării locale, lasă o notă incertă cu privire la viitorul industriei. Pe termen lung, această strategie nu este în avantajul economiei naționale, deoarece limitează valoarea adăugată generată pe plan intern și reduce potențialul de dezvoltare a sectorului agroindustrial”, a conchis expertul.
