În ultimele săptămâni ale lui 2025 și în primele zile din 2026, protestele fermierilor au revenit în forță în mai multe state europene, cu un tipar recognoscibil: mobilizare rapidă cu tractoare, blocaje rutiere, acțiuni în jurul capitalelor și presiune directă asupra liderilor UE. În centrul nemulțumirilor se află acordul comercial UE–Mercosur (America de Sud), perceput ca un risc de importuri mai ieftine și „concurență neloială”, peste o realitate deja tensionată de costuri mari de producție și reguli stricte de mediu.
În toate statele analizate, fermierii s-au mobilizat în mare parte din cauza:
-
nemulțumirilor legate de acordul de liber schimb UE-Mercosur, perceput ca amenințare la adresa producției locale în contextul importurilor ieftine;
-
costurilor ridicate de producție, incluzând energie și motorină;
-
frustrărilor privind sprijinul public și întârzierile în plățile subvențiilor;
-
cererii pentru condiții comerciale mai echitabile și standarde ferme pentru produse agricole.
Aceste revendicări au fost consemnate repetat în protestele din Grecia, Franța, Belgia și Germania și reflectă tensiunile tot mai acute dintre fermieri și factorii de decizie la nivel european.
Grecia – Blocaje rutiere de amploare și cereri ferme
Reuters a relatat încă din 10 decembrie despre acțiuni la portul Volos, în contextul nemulțumirilor față de întârzieri la plăți/ajutoare și costuri ridicate Ulterior, valul de proteste agricole din Grecia s-a intensificat spre sfârșitul lui 2025 și a continuat în 2026, pe fondul nemulțumirilor legate de prețurile de producție și acordul de liber schimb UE-Mercosur.
Mii de fermieri greci au lansat o blocadă de 48 de ore pe autostrăzi importante, intrări și stații de taxare din întreaga țară pentru a protesta împotriva costurilor de producție în creștere și a acordului propus între UE și Mercosur (AP News). Blocajele au afectat infrastructura rutieră internă și rute de tranzit, creând întârzieri semnificative ale transporturilor.
Protestatarii avertizează că acordul de liber schimb ar putea aduce importuri mai ieftine care subminează sectorul agricol local. În ciuda unor concesii oferite de guvern, precum motorină agricolă mai ieftină sau reduceri la energia electrică, fermierii rămași pe poziții solicită sprijin mai puternic și respingerea acordului (Reuters).
Pe 7 ianuarie 2026, guvernul grec a anunțat măsuri de ultim moment pentru a opri demonstrațiile, în condițiile în care fermierii staționau cu mii de tractoare și camioane în puncte-cheie și blocau intermitent autostrăzi și treceri de frontieră. Reuters notează promisiuni precum combustibil mai ieftin și acoperirea integrală a pierderilor viitoare de producție (în încercarea de a opri blocajele), ceea ce arată cât de ridicată a devenit miza politică internă
Pe 8 ianuarie, presa internațională (AP) descrie o escaladare într-o „blocadă de 48 de ore” pe autostrăzi, noduri și puncte de taxare, cu revendicări care combină Mercosur cu probleme interne: întârzieri ale subvențiilor și crize în zootehnie,de exemplu focare la ovine/caprine menționate în relatări (AP News).
Franța – Tractoare în Paris și opoziție față de Mercosur
În primele zile din ianuarie, protestele au început cu blocaje și acțiuni în teritoriu (inclusiv pe infrastructură rutieră), alimentate de două teme simultane: Mercosur și nemulțumiri interne legate de gestionarea unei crize sanitar-veterinare (menționată în relatări ca „lumpy skin disease”), cu dispute privind sacrificarea animalelor și răspunsul autorităților.
Pe 8 ianuarie 2026, protestul a ajuns în Paris: tractoare au pătruns în oraș și au vizat zone simbolice și axe rutiere către capitală. Reuters a relatat blocaje pe autostrăzi spre Paris (inclusiv A13) și ambuteiaje masive, iar presa europeană a descris prezența tractoarelor în jurul unor repere precum Arc de Triomphe/Eiffel Tower (The Guardian).
Protestatarii francezi au explicat că acordul comercial cu Mercosur ar putea duce la intrarea pe piața europeană a produselor sud-americane la prețuri foarte reduse, subminând producția locală. Din relatări reiese o coaliție de sindicate/organizații, cu accente diferite: unii axați pe respingerea acordului Mercosur, alții pe revendicări interne (reglementări, pesticide, apă, costuri, crize sanitare). Reuters sintetizează clar motivele: costuri ridicate, reglementări împovărătoare și competiție percepută ca „inechitabilă” din importuri care nu respectă aceleași standarde UE (Reuters).
Această acțiune a fost organizată de sindicate agricole precum Coordination Rurale, iar fermierii și-au exprimat sentimentul de „abandon“ față de liderii UE și autoritățile naționale: „Protestele urmează unor nemulțumiri similare din Belgia și semnalează preocupări mai largi cu privire la politica comercială a UE și impactul acesteia asupra agriculturii europene“ (The Guardian).
La nivel politic, președintele Emmanuel Macron a declarat că Franța va vota împotriva acordului, însă în paralel presa internațională notează că dinamica din UE ar putea permite adoptarea dacă se formează o majoritate calificată, mai ales dacă alte state mari îl susțin.
Belgia – Blocaje la Bruxelles în timpul summitului UE
Pe 18 decembrie 2025, Bruxelles a fost scena celui mai vizibil episod al acestui val: protestul fermierilor belgieni (și nu numai) a coincis cu un summit al liderilor UE, exact în momentul în care tema Mercosur era în discuție la nivel politic. Deși autoritățile aprobaseră inițial un protest cu un număr limitat de tractoare, participarea a escaladat rapid: în cursul zilei s-a ajuns la aproximativ 1.000 de tractoare și circa 7.000 de manifestanți, potrivit relatărilor (Reuters).
Au fost blocaje pe străzile centrale și în zona instituțiilor europene. Protestul a degenerat în confruntări: poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă după ce unii protestatari au aruncat cu obiecte (inclusiv cartofi), au spart geamuri și au încercat să forțeze cordoanele de ordine publică. S-au consemnat inclusiv atacuri asupra jurnaliștilor în timpul incidentelor.
Mesajul central: opoziție față de acordul UE–Mercosur, pe motiv că ar facilita intrarea pe piața UE a unor produse mai ieftine (de exemplu carne de vită, zahăr), considerate produse în condiții diferite față de standardele europene. Pentru fermieri, Bruxelles-ul e simbolic: acolo sunt „regulile” și „pârghiile”. Pentru liderii UE, a fost un semnal de risc politic imediat – protestele au reușit să se suprapună deliberat peste calendarul decizional al acordului (Xinhua News).
În speranţa că îi va linişti pe fermieri, Bruxelles-ul a făcut o serie de concesii în ultimele luni, inclusiv garanţii consolidate pentru protejarea produselor sensibile şi o măsură bugetară în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) a UE.
Germania: proteste la noduri de autostradă
În Germania, protestele descrise la început de ianuarie 2026 au avut o logică diferită față de Franța: acțiuni distribuite, cu tractoare poziționate la intrări/ieșiri de autostradă și noduri rutiere, pentru a bloca sau încetini traficul și a crea vizibilitate națională. O relatare bazată pe informații dpa indică blocaje la intrări pe A4 (zona Schmölln), cu demonstrații la rampe și restricții de trafic.
Din sursele disponibile, mesajul public al organizatorilor (de exemplu asociații regionale) este același: acordul Mercosur ar crește presiunea competitivă asupra fermierilor germani, în condițiile în care producătorii UE au costuri și constrângeri de conformare mai mari (The Berliner).
Germania are o tradiție recentă de mobilizare a fermierilor prin blocaje rutiere și marșuri cu tractoare, iar varianta „noduri de autostradă” maximizează impactul logistic și mediatic fără a depinde exclusiv de un miting în Berlin. În acest val, ținta imediată rămâne votul UE și semnalul către guvernul federal privind poziția Germaniei în dosarul Mercosur.
Rezultatele protestelor
Protestele masive ale fermierilor europeni au avut un efect direct asupra calendarului diplomatic al Uniunii Europene privind acordul de liber-schimb cu blocul sud-american Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay):
„Uniunea Europeană a amânat semnarea unui acord de liber-schimb de dimensiuni considerabile cu blocul sud-american Mercosur din cauza protestelor intense ale fermierilor și opoziției de ultim moment din partea Franței și Italiei.” Această amânare a fost confirmată de AP News, care a semnalat că protestele și opoziția politică au pus presiune asupra Comisiei Europene să reconsidere data semnării pactului (AP News).
Sursele internaționale precum Le Monde au raportat că planul inițial de semnare a acordului a fost împins „la începutul lunii ianuarie”, după ce liderii UE au decis să ofere mai mult timp pentru rezolvarea opoziției interne, în contextul protestelor fermierilor (Le Monde.fr). Protestele agricultorilor au amplificat diviziunile politice între statele membre, ceea ce a determinat modificări de poziții și declarații oficiale (RFI).
După proteste, instituțiile UE și statele membre au început să anunțe politici și măsuri menite să atenueze nemulțumirile din sectorul agricol:
Comisia Europeană și miniștrii agriculturii au discutat creșteri bugetare pentru fermieri, acces la îngrășăminte mai ieftine și reguli stricte pentru importurile agroalimentare din America Latină, înainte de posibila semnare a acordului Mercosur.
Franța a impus controale mai stricte asupra produselor alimentare importate, interzicând anumite substanțe care sunt deja scoase în afara uzului pe piața UE și cerând ca aceste standarde să fie respectate sau replicate la nivel european, după intensificarea protestelor fermierilor francezi (Reuters).
Începând cu ianuarie 2026:
-
Acordul Mercosur rămâne în stadiul de amânare și este așteptat să fie discutat și, posibil, semnat ulterior dacă cel puțin 15 state membre UE reprezentând 65% din populația blocului susțin acest lucru. Surse ca Reuters indică că acest lucru ar putea avea loc în primăvară (aprilie-mai), după votul în Parlamentul European (Reuters).
-
Politicile agricole și comerciale continuă să fie sub presiunea fermierilor, a opiniei publice și a unor state membre care cer protecții mai dure pentru sectorul agricol european. RFI
Ce presupune Acordul UE-Mercosur
Acordul UE-Mercosur este un acord comercial de liber schimb negociat între Uniunea Europeană și blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Acesta nu a fost încă ratificat de toate statele membre (situație influențată de protestele agricole din 2025-2026), dar a fost convenit politic după aproape 25 de ani de negocieri și urma să devină cea mai mare zonă de liber schimb din lume dacă este aprobat.
Mercosur este piața comună sudică – un bloc comercial sud-american înființat în 1991. Membrii săi sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Venezuela a aderat în 2012, dar calitatea sa de membru a fost suspendată în 2017. În decembrie 2012, a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la Mercosur. Acest protocol este în curs de ratificare de către parlamentele țărilor Mercosur. Împreună, țările Mercosur formează a 6-a economie ca mărime din lume, cu o populație totală de 270 de milioane locuitori.
UE este al doilea partener al Mercosur în comerțul cu bunuri, reprezentând aproape 17% din comerțul total al Mercosur în 2024. Mercosur este al zecelea partener ca mărime al UE în comerțul cu bunuri.
În 2024, valoarea schimburilor comerciale ale UE cu Mercosur a fost de peste 111 miliarde EUR: Exporturile au ajuns la 55,2 miliarde EUR, iar importurile au ajuns la 56 de miliarde EUR. Peste 80% din fluxul comercial a fost între UE și Brazilia.
Între 2014 și 2024, comerțul cu bunuri UE-Mercosur a crescut cu peste 36%: importurile au crescut cu peste 50%, în timp ce exporturile au crescut cu 25%.
Unul dintre principalele elemente ale acordului este eliminarea treptată a taxelor vamale între părți:
-
Mercosur va elimina taxele vamale pentru 91% din exporturile UE către țările sale, inclusiv bunuri industriale (ex. autoturisme) și produse agricole.
-
UE va elimina progresiv taxele vamale pentru 92% din exporturile Mercosur către blocul comunitar.
Procesul de eliminare a taxelor se va face pe o perioadă de până la 10–15 ani, nu imediat.
Acest lucru înseamnă că bunurile celor două blocuri vor intra pe piețele reciproce cu taxe mai mici sau fără taxe vamale, ceea ce ar trebui să stimuleze comerțul bilateral. Dacă este ratificat, acordul ar crea o zonă de liber schimb cu peste 700 de milioane de consumatori și o parte semnificativă din PIB-ul global.
Acordul include și cote mai mari pentru importurile produselor agricole sensibile (cum ar fi carnea de vită) la tarife preferențiale, ceea ce reprezintă una din principalele surse de îngrijorare pentru fermierii din UE
