Adaptarea agriculturii la cerințele UE: Lecții din experiența Estoniei
Estonia exportă 80% din produsele sale agricole pe piața europeană, beneficiind de stabilitate și acces la finanțare pentru modernizare. În cadrul unui club de presă organizat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ivari Padar, fost ministru al Agriculturii și Finanțelor din Estonia, a explicat cum țara sa a reușit această performanță și ce lecții ar putea prelua Republica Moldova din această experiență.
Ivari Padar a subliniat importanța structurilor asociative pentru fermieri, afirmând că astfel de organizații sunt esențiale și trebuie să fie parteneri ai ministerului de resort. De asemenea, prin asociere, aceștia pot negocia mai bine prețurile și pot asigura o mai bună distribuție a produselor. Moldova ar putea adopta această practică pentru a sprijini fermierii mici și medii, ajutându-i să se organizeze mai eficient și să profite de economiile de scară.
„Este o practică bună ca orice legislație să fie discutată cu organizațiile fermierilor înainte de a fi adoptată. Acest proces reduce dificultățile în parlament și asigură o implementare mai eficientă a reglementărilor”, a explicat fostul ministru estonian.
Un alt aspect abordat în cadrul clubului de presă a fost sistemul de subvenții. Padar a menționat că fermierii estonieni beneficiază anual de aproximativ 400 de milioane de euro. Cea mai mare parte din sumă provine din fonduri europene, în timp ce doar 15% sunt acolate din fondurile naționale. Suma este direcționată pentru subvenții directe precum plățile la hectar, investiții în echipamente moderne și pentru sprijinirea producției ecologice. Această finanțare a permis fermierilor să adopte tehnologii moderne, să îmbunătățească infrastructura agricolă și să își crească producția într-un mod sustenabil.
„Noi sprijinim fermierii și prin produsele petroliere, în special motorina, care este o decizie internă a fiecărui stat, fără legătură cu Uniunea Europeană. De exemplu, pentru agricultură există motorină specială, cu colaranți, care are un preț semnificativ mai mic decât cel de la pompă. Evident că fermierii mereu spun că măsurile de sprijin pentru ei sunt prea mici”.
În ceea ce privește subvențiile per hectar, măsuri cerute și de fermierii din Republica Moldova, Estonia oferă între 100 și 200 euro per hectar pentru toate culturile. Padar a subliniat că suma este mai mare pentru fermierii ce cultivă în sistem ecologic.
Beneficiile integrării europene
Întrebat despre principalele avantaje pe care le-a adus aderarea la UE fermierilor estonieni, Padar a subliniat stabilitatea pieței.
„Unul dintre cele mai mari avantaje a fost accesul la o piață stabilă. Astăzi, 80% din exporturile agricole ale Estoniei sunt destinate pieței europene”, a declarat el.
Deși inițial fermierii estonieni erau preocupați de nivelul redus al subvențiilor, integrarea le-a oferit oportunitatea de a investi în echipamente moderne și de a crește calitatea produselor, facilitând accesul la piețele europene.
„Înainte de aderare, 95% din tractoarele utilizate în agricultură erau modele sovietice, precum Belarus sau T-74. Fermierii au înțeles că nu aveau altă opțiune decât să se alinieze standardelor europene”, a adăugat Padar.
Provocările integrării europene
Pe lângă beneficii, fostul ministru estonian a recunoscut că procesul de integrare a fost marcat de provocări, în special birocrația excesivă.
„Întotdeauna vor exista dificultăți, iar fermierii se confruntă cu prea multe reglementări birocratice. Totuși, acest drum, deși dificil, ne-a ajutat să ne ridicăm și să ne consolidăm sectorul agricol”, a spus el.
Fostul oficial a punctat că dialogul constant între fermieri și autorități, sprijinul pentru modernizare și accesul la piețe stabile sunt elemente esențiale necesare pentru Republica Moldova în procesul său de apropiere de Uniunea Europeană.
