Sectorul agroalimentar în Republiсa Moldova reprezintă una dintre ramurile de bază ale economiei naționale, iar potențialul agricol ar fi capabil să asigure integral cererea de pe piața internă, dacă ar fi valorificat corespunzător. Însă declinul din agricultură, din ultimele decenii, a cauzat o multitudine de probleme economice precum nevalorificarea resurselor disponibile, lipsa locurilor de muncă și a cadrelor calificate, migrația populației din zonele rurale, grad redus de utilizare a noilor tehnologii de creștere și procesare a producției agricole. Toate aceste impedimente influențează negativ producția agroalimentară autohtonă, care nu prea satisface cererea internă, darămite să cucerească piețele externe. Chiar și așa, există produse agroalimentare care şi-au demonstrat potenţialul pentru export în ultimii ani și acestea sunt cele cu valoare adăugată sporită cum ar fi vinurile şi băuturile alcoolice tari, fructele, legumele şi nucile, dar şi producţiile culturilor cerealiere şi tehnice. Din moment ce Republica Moldova și-a stabilit vectorul european și a demarat acțiunile necesare de îndeplinit pentru integrarea în UE, pe lângă armonizarea actelor normative echivalente cu cele din statele comunitare, trebuie accelerată și dezvoltarea economică a țării.
Pentru a stimula dezvoltarea sectorului agroalimentar și de a elabora strategii de creștere economică prin dialog permanent între autorități, sectorul privat și partenerii de dezvoltare, a fost lansat Grupul de lucru GL10 în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova.
„De mult timp a fost solicitată crearea acestui grup, cea mai insistentă a fost Asociația „Moldova Fruct”. Pentru noi, GL10 va fi o platformă de discuții, dar mai ales de interacțiune între instituțiile statului, care deseori pasează o anumită perioadă problema către altă autoritate, din motiv că nu ar avea responsabilitatea în soluționarea acesteia. Avem ANSP, ANSA, MAIA, AIPA, Agenția Mediului, șirul poate continua, dar când ai o problemă, nu ai timp de irosit pe scrisori către toate instituțiile pe rând. Se dorește simplificarea birocrației, dar deocamdată nu cunoaștem capacitățile instituționale în cadrul Consiliului Economic. Cred că deja ar fi trebuit să existe un plan de acțiuni concrete, discuțiile la general nu prea sunt productive. Cel puțin 4-5 probleme se puteau propune spre analizare, noi demult solicităm TVA-ul pe tot lanțul valoric. În plus, au mai fost constituite 9 Grupuri de Lucru anterior și nu știu dacă s-a organizat alegerea conducerii. Sper că în curând să avem un regulament și lucrurile vor începe să fie rezolvate datorită existenței GL10”, a declarat Carolina Linte, directorul executiv al Asociației Naţionale a Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate „LAPTE".
Secretarul General Adjunct al MAIA, Ina Butucel, în calitate de președinte al Grupului de Lucru a prezentat prioritățile sectoriale, aliniate la Planul Național de Aderare și la Planul de Creștere al Uniunii Europene, repere esențiale pentru integrarea pe Piața Unică Europeană.
„Asociațiile producătorilor, procesatorilor, membri în GL10, vor invita autoritățile care au responsabilitatea de a rezolva problemele identificate. Ne dorim să putem elabora soluții comune și să dezvolta strategii de creștere economică în contextul aderării Republicii Moldova la UE. Comunicarea este esențială pentru a preveni disensiunile ce pot apărea în aplicarea tuturor cerințelor pe durata integrări treptate a sectorului agroalimentar în Piața Unică. Sectorul privat susține că sunt prea multe autorizații necesare, dar fiind o cerință UE, va trebui respectată. Anume din acest motiv, comunicarea prin intermediul GL10 va fi utilă pentru a preveni disensiuni în aplicarea standardelor europene”, a menționat Ina Butucel.
Pe lângă președintele Grupului de Lucru GL10, a fost ales prin vot și un vicepreședinte, care va fi vocea reprezentanților mediului privat.
„În sfârșit și sectorul agroalimentar din Republica Moldova are un Grup de Lucru, căci până acum în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova există alte 9 grupuri, dar abia unul este destinat sectorului nostru. Urmează să reprezint interesele comunității de afaceri în acest format de dialog. Vom analiza agenda economică a Guvernului, ca atare credeam că sunt co-președinte la GL10, așa ar fi trebuit. Dar nu acest detaliu e important, ci faptul că vom avea o platformă unde vom discuta deschis despre toate prioritățile din sector. Vom solicita anumite expertize în cadrul Grupului, dacă va fi nevoie, vom pune și piciorul în prag. În cel mai scurt timp, urmează să discut cu toate Asociațiile în parte pentru a identifica problemele, cel mai probabil grupate în două categorii, de ordin general și de ordin sectorial. Am fost adeptul unui slogan pe vremuri politic „Fapte, nu vorbe”, actual și acum. Dar nu este vorba de politizarea deciziilor, dimpotrivă, voi reprezenta toți membrii și mă bucur că am fost votat în această poziție. Voi propune ca problemele asociațiilor care se găsesc pe agenda autorităților, care au fost acceptate, însă nu au fost duse până la capăt, să fie revăzute prioritar”, a subliniat Nicolae Ciubuc, reprezentantul Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM), desemnat vicepreședintele GL10.
„Noi, Asociația „Forța Fermierilor” nu am împlinit nici un an de când am devenit membru în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova, însă ceilalți membri au solicitat crearea acestui grup demult, de câțiva ani se tot vorbea despre cât este de necesar. Desigur că este o platformă binevenită, de comunicare mai rapidă între mediul de afaceri și autorități. În cazul unei probleme la care mai multe instituții au atribuții și trebuie să se implice, va fi o coordonare interguvernamentală care va simplifica soluționarea problemei, ca să nu solicităm implicarea separat, la fiecare instituție în parte. Ministerul Economiei va elabora o agendă, noi până la data de 10 februarie, urmează să venim cu anumite propuneri pentru agenda de activitate a GL10 pentru a îmbunătăți activitatea sectorului. Am vreo 12 propuneri notate, 5 modificări de acte normative și diferite măsuri pentru a stimula competitivitatea domeniului agroalimentar. Am început să argumentez economic de ce ar fi bine ca statul să găsească finanțare pentru subvenționarea plantelor care îmbogățesc solul cu azot. Este vorba de beneficii financiare, și de mediu, dar urmează să convingem ca să găsească finanțare pentru subvenționarea acestor culturi, cât și investițiile în industria procesării cerealelor pentru zootehnie. Sunt multe propuneri pe care fiecare Asociație urmează să le argumenteze, să propună și soluțiile potrivite ca autoritățile să intervină ulterior. Sperăm că GL10 va fi funcțional și se vor obține rezultate frumoase datorită activității acestuia”, a menționat Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”.
