R. Moldova exportă mai multă făină, dar la un preț mult mai mic
Până în 2023, Moldova importa mai multă făină decât exporta. Spre exemplu, în 2022 s-au importat 26,3 mii tone, în timp ce exporturile au fost de doar 8,8 mii tone. Din 2024, însă, această balanță s-a echilibrat, înregistrându-se exporturi de 27,3 mii tone, față de 24,5 mii tone importate. Totuși, din punct de vedere valoric, Moldova continuă să piardă.
Până în 2023, Moldova importa mai multă făină decât exporta. Spre exemplu, în 2022 s-au importat 26,3 mii tone, în timp ce exporturile au fost de doar 8,8 mii tone. Din 2024, însă, această balanță s-a echilibrat, înregistrându-se exporturi de 27,3 mii tone, față de 24,5 mii tone importate. Totuși, din punct de vedere valoric, Moldova continuă să piardă.
„În 2024 și perioada ianuarie–12 martie 2025, diferența dintre sumele achitate pentru făina importată și cele încasate din exporturi este de circa 39,2 milioane lei. Motivul principal al fluxului negativ de mijloace bănești constă în diferența de preț – făina importată în 2025 costă în medie 7,82 lei/kg, în timp ce făina exportată are un preț mediu de doar 5,03 lei/kg. Diferența de 2,79 lei/kg (cu 55% mai mult) vorbește nu doar despre un dezechilibru comercial, dar și despre nevoia de investiții în branding, ambalare și marketing”, susține expertul în agro-market Iurie Rija.
Printre importatorii de făină se regăsesc în primul rând comercianți și retaileri: „Galexim Grup” SRL (1,6 mii tone în 2025), „Vitalcomus” SRL (823 tone) și „Raras-Met” SRL. Cele mai mari volume au fost aduse din România, Ucraina, Polonia și Italia.
O analiză a structurii exporturilor arată că Republica Moldova continuă să exporte în proporție covârșitoare grâu ca materie primă. În 2024, doar 3% din totalul exporturilor de grâu au fost procesate sub formă de făină.
Potrivit lui Rija, această situație amintește de cazul semințelor de floarea-soarelui: materia primă pleacă din țară neprocesată. În pofida potențialului agricol, mai mult de 95% din recolta de grâu este exportată ca produs brut. Diferența de aproape 3 lei/kg între prețul de export și cel de import al făinii denotă o lipsă acută de capacitate în ambalare, procesare și valorificare cu plusvaloare.
„Republica Moldova rămâne un jucător regional important pe piața cerealelor, însă modelul său economic actual bazat pe exportul materiei prime necesită ajustări. Investițiile în procesare, logistica modernă și dezvoltarea piețelor externe pentru produse finite va duce la transformarea balanței comerciale oferind fermierilor și procesatorilor autohtoni oportunități mai profitabile. Creșterea exporturilor de făină este un semn promițător, dar pentru a valorifica întregul potențial, e nevoie de un salt calitativ în infrastructura agroalimentară a țării”, a conchis expertul.
