
În contextul provocărilor pedoclimatice tot mai frecvente – secetă severă, oscilații bruște de temperatură și înghețuri târzii, Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor (CNCPS) și Institutul Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinară (INCAAMV), au elaborat un set de recomandări tehnice adaptate condițiilor actuale din Republica Moldova.
CULTURI DE CÂMP - Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor (CNCPS)
Îngrijirea semănăturilor de toamnă (grâu, orz etc.
- Aplicați erbicide postemergente în fazele timpurii ale buruienilor pentru a reduce competiția pentru apă, lumină și nutrienți.
- Alegeți erbicidele în funcție de spectrul de buruieni, starea culturii și fenofaza plantelor.
- Aplicați tratamentele doar în condiții meteorologice favorabile (temperaturi peste 10–13°C, vânt slab).
- Administrați îngrășăminte în doze moderate, în funcție de densitatea culturii și starea fiziologică.
- Optați pentru fertilizare foliară fracționată, cu microelemente și biostimulatori, mai ales înaintea ploilor sau creșterii umidității aerului.
Semănatul culturilor de primăvară
- Utilizați soiuri și hibrizi adaptați la secetă, cu perioadă de vegetație redusă (ex. porumb timpuriu, floarea-soarelui tolerantă la stres hidric).
- Extindeți cultivarea de sorg și mei în zonele sudice, unde sunt mai rezistente la secetă.
- Folosiți semănători performante care asigură plasarea corectă a seminței și un bun contact cu solul.
- Reduceți norma de semănat pentru a evita competiția excesivă între plante.
- Alegeți doar semințe certificate și tratate cu produse omologate (fungicide/insecticide).
Lucrări agrotehnice la sol
- Evitați lucrările adânci care accelerează pierderea umidității.
- Optați pentru lucrări minime (afânări superficiale), semănat direct sau pregătirea patului germinativ cu utilaje care conservă structura solului.
- Nu folosiți freze rotative în această perioadă – riscați eroziunea eoliană.
- După semănat, efectuați tăvălugirea pentru un contact bun sămânță-sol.
- Dacă se formează crustă, interveniți prompt cu grapă ușoară.
Fertilizarea – adaptată condițiilor actuale
- Aplicați îngrășăminte fracționat, în funcție de umiditatea din sol și starea plantelor.
- Evitați fertilizarea de bază dacă solul este uscat.
- Utilizați produse complexe foliare (NPK + microelemente) și fertilizare starter doar dacă stratul 0–20 cm conține un minim de umiditate.
Biostimulatori – pentru culturi afectate parțial
- Aplicați biostimulatori pe bază de aminoacizi, acizi humici și fulvici pentru culturile afectate de îngheț sau secetă care ajută la:
- refacerea sistemului radicular,
- activarea metabolismului plantelor,
- îmbunătățirea absorbției nutrienților și
- creșterea eficienței fotosintezei.
Evaluarea viabilității semănăturilor
- Examinați viabilitatea plantelor prin secționare longitudinală a tulpinilor/rădăcinilor.
- Țesuturile sănătoase sunt deschise la culoare (alb-gălbui).
- Țesuturile brunificate indică pierderi ireversibile.
- Dacă densitatea culturii este afectată, optați pentru:
- Supraînsămânțare localizată – dacă pierderile sunt reduse.
- Reînsămânțare completă – dacă sunt compromise peste 60–70% din plante.
CULTURI MULTIANUALE - Institutul Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinară (INCAAMV)
În contextul riscurilor crescute asociate înghețurilor târzii de primăvară – frecvente în Republica Moldova până la sfârșitul lunii aprilie și uneori chiar în luna mai – INCAAMV propune un set de măsuri agrotehnice și tehnologice care pot contribui la protejarea culturilor pomicole și viticole, în special în fazele sensibile de dezvoltare (înflorire, formarea ovarelor, apariția lăstarilor tineri).
Recomandări tehnice pentru fermieri:
- Amplasarea strategică a plantațiilor – se recomandă evitarea zonelor depresionare și amplasarea livezilor pe versanți cu expoziție nordică, nord-estică sau nord-vestică, care permit scurgerea naturală a aerului rece și reduc riscul de îngheț.
- Utilizarea perdelelor forestiere de protecție – plantarea de arbori (ex. plop, salcâm) în direcția vânturilor reci dominante contribuie la crearea unui microclimat favorabil, reducând pierderile de căldură și ridicând temperatura aerului local cu 1–2°C.
- Tăieri în verde pentru întârzierea înfloririi – în cazul caisului, se recomandă tăieri pentru stimularea lăstarilor anticipați, care înfloresc cu 3–5 zile mai târziu, evitând suprapunerea cu episoadele de îngheț.
- Gestionarea zăpezii pentru întârzierea vegetației – în plantațiile mici, tasarea zăpezii în jurul trunchiurilor poate menține solul rece mai mult timp, întârziind pornirea în vegetație și reducând riscul de afectare a florilor.
- Alegerea soiurilor cu rezistență sporită la îngheț – se recomandă selectarea soiurilor cu înflorire tardivă și toleranță mai mare la temperaturi scăzute, adaptate condițiilor agroclimatice locale.
- Irigarea prin aspersiune – activarea sistemelor de aspersiune în timpul înghețurilor contribuie la formarea unei pelicule de gheață care eliberează căldură latentă, ridicând temperatura în zona coroanei cu 3–4°C.
- Încălzirea activă a aerului – utilizarea sobelor sau arzătoarelor în plantații în timpul nopților cu risc de îngheț poate preveni afectarea mugurilor florali și vegetativi.
- Ventilarea aerului – folosirea ventilatoarelor pentru amestecarea aerului rece de la sol cu straturile mai calde superioare reduce acumularea aerului rece și protejează zonele sensibile ale plantației.
- Fumigația – arderea controlată a materialelor (paie, turbă, rumeguș) generează un ecran de fum care reduce pierderile de căldură prin radiație și poate crește temperatura aerului cu 1–2°C.
- Aplicarea fertilizanților și regulatorilor de creștere – fertilizanții pe bază de fosfor și potasiu, împreună cu regulatori omologați, aplicate în preajma înfloririi, sporesc rezistența plantelor la stresul termic.
- Sisteme de încălzire cu infraroșu – pentru vița de vie, în special în zonele cu risc ridicat, se recomandă utilizarea tehnologiilor moderne de încălzire cu infraroșu, care asigură protecție punctuală în timpul înghețurilor.
- Monitorizarea și evaluarea pagubelor – după înghețuri, este importantă inspecția atentă a florilor, pistilului și lăstarilor. Se recomandă tăierea organelor afectate până la țesuturi sănătoase și evaluarea pierderilor după formarea fructelor (~1 cm), pentru o reacție eficientă de remediere.
- Combaterea moniliozei – aplicarea tratamentelor fitosanitare în trei etape-cheie (începutul înfloririi, sfârșitul înfloririi, post-înflorire) este esențială pentru prevenirea pierderilor cauzate de infecțiile cu Monilinia cinerea, frecvente în anii cu variații bruște de temperatură.
- Supravegherea bolilor și dăunătorilor – monitorizarea atentă și constantă a culturilor pentru identificarea precoce a problemelor fitosanitare este crucială în perioadele de stres termic și umiditate ridicată.