Europa a început vara cu două valuri de căldură care au doborât recorduri de temperatură. Potrivit oamenilor de știință, aceste fenomene sunt un semn al schimbărilor climatice, care vor continua să evolueze și să intensifice perioadele de căldură extremă.
După temperaturile ridicate din lunile mai și iunie, care au adus valori record pe continent, noile maxime au depășit vechile recorduri cu două sau chiar trei grade Celsius. Agenția meteorologică a ONU a descris fenomenul drept „extraordinar” pentru Europa, iar după o scurtă perioadă de răcorire, un nou val de căldură este așteptat.
Specialiștii spun că astfel de episoade sunt exact cele anticipate într-o lume încălzită de emisiile de gaze cu efect de seră provenite în principal din arderea combustibililor fosili.
„Schimbările climatice provocate de activitatea umană au făcut ca astfel de evenimente să devină mai probabile și mai intense”, a declarat profesorul Stephen Belcher, cercetător-șef la Serviciul Meteorologic al Regatului Unit.
Valul de căldură din iunie a fost resimțit mai puternic din cauza combinației dintre temperaturile ridicate și umiditatea crescută. Aerul umed reduce capacitatea organismului de a se răcori prin transpirație, iar nopțile calde au făcut recuperarea dificilă.
Fenomenul a provocat recorduri în mai multe țări europene. Serviciul meteorologic german a descris episodul drept „un val de căldură pentru cărțile de istorie”, iar meteorologii francezi l-au numit „excepțional” și „istoric”.
Peste o duzină de țări din vestul, centrul și estul Europei au depășit recordurile de temperatură pentru luna iunie. În unele regiuni, temperaturile au trecut de 40 de grade Celsius și au fost stabilite noi recorduri absolute pentru această perioadă a anului.
Franța și Spania au înregistrat cele mai calde zile de iunie calculate la nivel național, iar Elveția a atins 39 de grade Celsius, depășind cu peste două grade recordul anterior pentru această lună.
„Comparativ cu măsurătorile istorice, acest fenomen a fost evident foarte neobișnuit”, a declarat Sonia Seneviratne, profesor la Institutul pentru Știința Atmosferei și Climei al ETH Zurich.
Totuși, cercetătorii spun că astfel de fenomene nu mai sunt surprinzătoare într-un climat aflat în încălzire. Europa se încălzește într-un ritm rapid, fiind tot mai expusă la perioade de căldură extremă.
Oamenii de știință explică faptul că topirea zăpezii și a gheții, dar și reducerea particulelor poluante din atmosferă, contribuie la absorbția unei cantități mai mari de energie solară la nivelul suprafeței terestre.
Și mările din jurul Europei au temperaturi neobișnuit de ridicate în această vară. Apa reține căldura mai mult timp decât aerul, ceea ce poate reduce efectul de răcire al brizelor marine și poate intensifica viitoarele valuri de căldură pe uscat.
Cercetătorii sunt de acord că schimbările climatice au făcut deja ca valurile de căldură actuale să fie mult mai intense decât cele din trecut.
„Singura modalitate de a explica astfel de valuri de căldură puternice este să luăm în considerare încălzirea pe termen lung”, a spus Sonia Seneviratne.
Vezi și: Ultima vară răcoroasă? Ce ne așteaptă în viitor
Specialiștii avertizează că, pe măsură ce temperaturile globale vor continua să crească, perioadele de căldură extremă vor putea atinge valori și mai ridicate.Tendința pe termen lung este clară, verile europene vor deveni tot mai fierbinți pe măsură ce planeta se încălzește din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră.
