Transportul naval rămâne modalitatea predominantă pentru exportul cerealelor moldovenești datorită capacității sale de a gestiona volume mari și de a genera venituri crescute. În primul semestru 2024 a căpătat o pondere de 51% din volumul total exportat, sau 603,7 mii de tone de cereale. În contrast, transportul feroviar se confruntă cu numeroase provocări, cu perspective reduse de redresare fără investiții majore în infrastructura căii ferate. Despre aceasta se arată în analiza expertului în agro-market Iurie Rija.
În anul 2024, sectorul logistic al exporturilor de cereale din Republica Moldova a continuat tendințele preluate în ultimii 4 ani. Creșterea respective este evidentă și continuă de la 30% în 2022, la 43% în 2023, până la 51% - rezultatul pentru ianuarie-iunie 2024.
„Această tendință a fost susținută și de tarifele fluvio-maritime, care s-au diminuat recent sesizabil comparativ cu vara 2023. De exemplu, pe ruta Giurgiulești-Constanța, tariful mediu actual este de 10-11 euro pe tonă, pe când în august 2023 era de 40 de euro/t. Transportul naval este calea logistică optimă pentru expediția culturilor din grupa cerealierelor, prețul cărora este mai mic, iar clienții se află la distanțe mari (Singapore, Malayesia, Etiopia etc)”, specifică Iurie Rija.
În timp ce transportul naval a luat amploare, transportul rutier înregistrează o scădere a ponderii în totalul exporturilor de cereale, de la 51% în 2021, la 37% în primele 6 luni ale anului 2024 (cantitatea exportată – 442,8 mii de tone).
Deși tarifele la transportul rutier au cunoscut o scădere în 2024, ponderea acestuia este într-o diminuare. Astfel, o rută de export pe distanța de 300 km valora anul trecut în medie 50 de euro pe tonă, pe când în 2024 - de 30-35 de euro pe tonă.
„Transportul rutier este modalitatea predominantă pentru exportul oleaginoaselor- cu prețuri mai înalte și pe distanțe mai mici (Bulgaria, România). Plata de la cumpărător este primită după livrare, astfel nu este avantajos economic de înghețat banii pe perioade mai mari de timp livrând volume de nivel barjă. Dezavantajul transportului rutier în raport cu cel naval sunt tarifele mai scumpe dar și viteza de expediție. Spre exemplu, într-o barjă pot fi încărcate 3 mii de tone de cereale în câteva zile, și într-o săptămână acestea sunt livrate către portul destinatar. Pentru a încărca un asemenea volum în camioane este nevoie de 176 de vehicule”, a detaliat expertul.
Transportul feroviar a fost cel mai afectat, înregistrând o scădere serioasă a volumului exportat, de 28% sau 641 de mii de tone în 2021, la 18% în 2023 (460 de mii de tone) până la 12% în primul semestru 2024.
.jpg)
Potrivit lui Iurie Rija, această diminuare indică faptul că transportul feroviar a devenit necompetitiv, incapabil să atragă volumele necesare. În acest context, lipsa investițiilor și a reparațiilor în infrastructura feroviară a exacerbat această situație, limitând și mai mult capacitatea operatorilor feroviari de a concura eficient pe piață.
„În realitatea de azi, modernizarea căii ferate devine indispensabilă, având în vedere că aceasta reprezintă una dintre cele mai puțin costisitoare modalități de transport. O infrastructură feroviară modernizată va oferi economii agenților economici implicați în exportul cerealelor, reducând costurile de transport. Aceste economii, la rândul lor, vor permite o creștere a prețurilor oferite fermierilor pentru producție, stimulând astfel sectorul agricol. În așa mod, investițiile în infrastructura feroviară vor favoriza atât exportatorii, cât și producătorii agricoli”, evidențiază el.
Care sunt punctele de trecere cele mai solicitate
.jpg)
Tradițional, punctele de trecere cele mai solicitate pentru exporturile de cereale din Republica Moldova sunt situate la Giurgiulești, incluzând facilități navale, feroviare și rutiere. Cea mai mare parte a cerealelor transportate prin aceste puncte este ulterior direcționată către porturile Reni, Galați sau Constanța.
„În 2023, s-a observat o creștere a volumului de cereale care a trecut prin frontierele de la Giurgiulești, atingând 1.270de mii de tone, ceea ce reprezintă o majorare de 19% față de 2022. În primul semestru anului 2024, volumul transportat prin punctele Giurgiulești a atins 570 de mii de tone”, mai menționează expertul Iurie Rija.
Punctele rutiere de trecere cu cea mai intensă activitate în 2023 au fost Sculeni, cu 329,6 mii de tone, înregistrând o creștere de 54% față de 2022, și Leușeni, cu 234,9 mii de tone, sau o creștere de 41% comparativ cu 2022.
Cu toate acestea, numărul total de puncte rutiere funcționale a rămas limitat, doar trei la număr fiind mai active: Giurgiulești, Sculeni și Leușeni.
„Este de remarcat că în 2024 se observă o îmbunătățire semnificativă în fluiditatea traficului la frontieră față de anul 2023, rândurile de așteptare fiind reduse. Dacă în trecut, traversarea frontierei dura între 7 și 10 zile, în prezent, acest proces se realizează în maximum 2 zile”, a conchis Rija.4
%20(1).jpg)
