Anul 2024 a început cu o inflație de 4,6%, sub media prognozată de Banca Națională a Moldovei. Spre sfârșitul anului a urcat ușor la 5,2 la sută. Dinamica a fost influențată de deciziile de politică monetară, cererea internă modestă, precum și diminuarea tarifelor la energia electrică și gaz, scrie TVR Moldova.
„Am avut totodată și cererea mai scăzută pe piața internă din patea cetățenilor, puterea de cumpărare a scăzut, luând în considerare veniturile scăzute și asta tot a avut o inlfuență asupra inflației”, Marin Gospodarenco, director la Centrul Analitic Economica.
Deși inflația s-a menținut în jurul valorii de 5%, puterea de cumpărare a populaţiei a rămas aceeaşi, spun experţii. Doi ani la rând am avut inflație record, iar salariile, pensiile şi indemnizaţiile au crescut insuficient.
SALARIILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA, ANUL 2024
Pensiile au fost indexate cu 6%
Salariu mediu pe economie a crescut de la 11.700 lei la 14.117 lei
Salariu minim pe economie a crescut de la 4000 lei la 5000 lei
„Anual în 2022 a fost de 30%, în 2023 am avut inflație anuală de 13,5%, dacă luăm cumulative 30 plus 13 și plus 5 din acest an, avem o creștere a inflației în trei ani de circa 50%, iar salariile au crerscut cumulativ în jur de 30%. Am pierdut puterea de cumpărare cu 20%. Și orice creștere salarială de 5%, 10% sau 15% este infima”, mai punctează Marin Gospodarenco, director la Centrul Analitic Economica.
Anul 2024 a fost marcat de o scădere importantă a producției agricole.
„A fost un an secetos, calamități iar agricultura a căzut. Dacă am avut în 2023 o contribuție la PIB din partea agriculturii mai mult de 30%, anul acesta o să avem 12% .”
Agricultorii afectati de condițiile meteo au ieșit în stradă pentru a cere sprijin și suspendarea obligațiile de plată față de creditori pe un termen de șase luni. Fermierii au cerut și demisia ministrului agriculturii, Vladimir Bolea.
În septembrie, Guvernul a aprobat alocarea a 100 de milioane de lei fermierilor afectați de secetă. În cadrul unei vizite la Bruxelles, ministrul de atunci al agriculturii, Vladimir Bolea, a cerut crearea unui Fond de dezvoltare și solidaritate pentru agricultura din Republica Moldova.
În noiembrie, în urma remanierilor guvernamentale, Vladimir Bolea, a fost revocat de la ministerul Agriculturii și a fost numit ministru al Infrastructurii, iar în locul lui a fost numită Ludmila Catlabuga. La mijlocul lui decembrie, fermierii au ieșit din nou în stradă nemulțumiți că autorităţile tergiversează avizarea proiectului de lege privind prevenirea falimentului agricultorilor.
„Pentru agricultori noi putem apela la fondurile europene pentru dezvoltarea agriculturii și să atragem careva fonduri să le atragem in sistemul agricol. În mare parte ne trebuie sisteme de irigare în agricultură și aceleași rachete antigrindină care nu le avem.”
În timp ce Agricultura a înregistrat pierderi majore, au fost sectoare care au cunoscut o dezvoltare remarcabilă. Industria, turismul, IT , servicii și domeniul construcţiilor au înregistrat o revigorare.
„Cele mai dezvoltate a fost sectorul IT, am exportat servicii IT circa 40% din exporturi, telecomunicații asigurările, băncile. Ca de obicei în situații de criză băncile trăiesc cel mai bine. Anul trecut, în sectorul bancar am avut un profit net mai mare de 4 miliarde lei.”
„În 2024, companiile moldovenești au investit stabil, creșterea investițiilor private este cu 12-13%, față de 2023”, afirmă ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Dumitru Alaiba.
În 2024, pentru a stimula creşterea economică, autorităţile au implementat mai multe programe de susţinere a antreprenorilor. Peste 590 de agenți economici au beneficiat de granturi prin intermediul ODA pentru a-și dezvolta afacerile.
„Valoarea totală a acestora este de 220 mil lei, care au stimulat o investiție de 443 mil. în economia națională. Prin intermendiul fondului de garanții au fost emise peste 800 de garanții financiare cu valoare totală de 740 mil.lei. Totodată prin programul 373, pe parcursul a 18 luni au fost acordate 530 de contracte pentru compensarea ratei dobânzei. Valoarea totală a creditelor depășeșete 2 miliarde de lei. Estimarea impactului în economie, raportat la invesiții este de peste 5 miliarde de lei”, subliniază Vadim Codreanu, director executiv ODA.
La capitolul schimburi comerciale, a fost înregistrată însă o decreștere ușoară a exporturilor, și o creștere a importurilor.
În primele 10 luni ale anului 2024, R.Moldova a exportat mărfuri în valoare de 2,9 miliarde dolari, cu 12 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2023. Scăderea a fost determinate, în mare parte, de reducerea cu 30 la sută a re-exporturilor de mărfuri străine.
DINAMICA EXPORTURILOR
- Anul 2024 - 2,94 miliarde dolari (10 luni)
- Anul 2023 - 4 miliarde dolari (12 luni)
- Anul 2022 - 4,4 miliarde dolari
- Anul 2021 - 2,8 miliarde dolari
- Anul 2020 - 2,4 miliarde dolari
Peste 67 la sută din volumul total de exporturi a ajuns pe piaţa europeană, cu 3% mai mult decât în perioadă similarĂ din 2023. În CSI au ajuns doar 7% dintre mărfurile exportate. Principalele țări de destinație au fost: România, Ucraina, Italia, Germania și Cehia. Exporturile către Rusia au fost de doar 3%.
STRUCTURA EXPORTURILOR, IANUARIE-OCTOMBRIE 2024
- Exporturi UE - 67,1% (1,9 miliarde dolari)
- Exporturi CSI – 7,1% (209 milioane dolari)
STRUCTURA EXPORTURILOR PE ŢĂRI, IANUARIE-OCTOMBRIE 2024
- România – 32,3%
- Ucraina – 9,2%
- Italia – 6.9%%
- Cehia – 5,8%
- Germania – 5,1%
În 2024, fructele moldoveneşti au fost tot mai solicitate pe piaţa europeană pentru calitatea şi gustul deosebit. Am exportat în UE cantități record de caise, mere și struguri.
„Acest an a fost avantajos pentru exportul caiselor. Dacă anul trecut am exportat circa 100 de tone, anul acesta a crescut până la 300 de tone. A fost o cerere mare din partea UE. Am beneficiat de cota zero la export și sperăm că în continuare vom beneficia pentru că ne facilitează exportul”, subliniază antreprenoare Dorina Tataru - exportator caise.
„La caise practic de 3 ori mai mult, pentru mere avem un export mai mare decât în 2023. Ne bucură că se consolidează pozițiile pe piețele din țările UE unde au crescut exporturile ca pondere. De exemplu, la struguri de la 36% am ajuns la 60%. La mere noi practic am crescut cu 60% în UE”, susține și Iurie Fală, director Moldova Fruct.
Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării:
„Antreprenorii noștri trebuie să aibă acces la cât mai mulți consumatori, și desigur vorbesc de piața UE spre care 67% din exporturile noastre se îndreaptă și loc este de și mai mult. Aici am văzut primul export de carne de pui, de ouă. Vorbim de noi și noi opotunități pe piețele europene. Am semnat acord de liber schimb cu Marea Britanie, Acordul EFTA a trecut prin Parlamnetele țărilor EFTA și o să intre în vigoare începînd cu anul viitor.”
În timp ce antreprenorii moldoveni continuă să câștige noi piețe, țara continuă, însă, să fie dependentă de importuri. În 2024, deficitul comercial a crescut si a ajuns la 4 miliarde de dolari, cel mai mare din istoria țării.
