În contextul intrării în vigoare a noii legi cu privire la asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, din 16 ianuarie 2021, companiile de asigurări prognozează dublarea numărului de solicitări din partea agricultorilor. Am discutat cu câțiva fermieri, ca să aflăm cum au primit ei vestea că statul va cotiza 70 % din valoarea asigurării, iar restul de 30 la sută le va rămâne lor de achitat, deși anterior, conform legii vechi, proporția era de 50% la 50%. Părerile producătorilor agricoli vizavi de asigurare sunt diferite. Unii achită primele de asigurare deja câțiva ani și au obținut anumite despăgubiri, alții au avut însă experiențe nu prea plăcute și au abandonat ideea de a mai recurge la serviciile asiguratorilor în agricultură.
Antreprenorul din Hâncești, Grigore Cojocaru (SC Axedum SRL), ne-a comunicat că are o opinie pozitivă despre asigurări.
-Noi ne asigurăm de câțiva ani, atât afacerea, toate bunurile, dar și suprafețele cu culturile cerealiere. Este o practică bună care există în toată lumea și sper că modificarea legii va ajuta și alți fermieri să beneficieze de despăgubiri, în caz de necesitate. Anul trecut, asigurarea a fost pentru noi o salvare, compania de asigurări și-a onorat obligația și ne-a oferit despăgubiri pentru suprafața asigurată, cele peste 700 de ha de grâu, porumb și floarea soarelui.
Și producătorul agricol din raionul Briceni, Nicolae Lavric (Normexim SRL), susține că apelează la asigurările în agricultură ani la rând.
-Noi în tot anul ne asigurăm, ne protejăm livezile de anumite riscuri, care din păcate se întâmplă să ne afecteze. Chiar dacă avem un credit de peste 300 mln totuși am mers pe ideea că mai bine să facem asigurarea și în acest an, am achitat 200 de mii de lei pentru o suprafață de 56 de ha de livadă. Am beneficiat de despăgubiri chiar anul trecut, după înghețurile care au fost, iar într-un an pentru grindina care ne-a afectat pomii. La primăvară intenționăm să ne asigurăm și terenurile noastre agricole.
Fermierul Gheorghe Panfil (Agro Panfil G.Ț.) din raionul Dondușeni ne-a povestit că a beneficiat de plata despăgubirilor, dar în trecut, prin anii 2009-2010, când prima dată a semnat un contract de asigurare în agricultură.
-Primii doi ani, la pierderile înregistrate, ni s-au întors banii, pentru suprafețele asigurate, însă ulterior am avut niște situații cu recolta de sfeclă de zahăr și cea de floarea soarelui, când nu am obținut nici un ban drept despăgubire. De asemenea, într-un an, am avut o pierdere mare și când grindina ne-a distrus toată suprafața cultivată cu rapiță, compania de asigurări a găsit motive ca să nu ne achite despăgubiri. Prima de asigurare nu este așa costisitoare, mai problematic este modul de restituire a banilor investiți, despăgubirile deseori se obțin mai dificil. Am încercat la diferiți asiguratori, dar de fiecare dată am rămas dezamăgit de atitudinea lor. Vă povestesc cel mai recent caz, la suprafața cu floarea soarelui, asigurată, am constatat că vom avea pierderi, deoarece planificasem în jur de trei tone, dar am recoltat numai o tonă. Chiar dacă i-am preîntâmpinat pe cei de la compania de asigurare că vreau să recoltez roada, ei nu au venit, deși i-am atenționat că după regulă, trebuie să fie prezenți, ei au spus la telefon că nu vor fi probleme, să strângem roada. Când le-am solicitat să ne achite despăgubirile, au invocat că nu ne cred și că trebuia să îi anunț din timp, într-un final nu și-au onorat obligațiile contractului. Ne-am fript de mai multe ori și am înțeles că asiguratorii fac tot posibilul ca să nu achite despăgubirile așa că nu știu dacă modificarea legii îmi va schimba părerea formată în ultimii ani.
În schimb, Igor Tagadiuc, președintele C.Î. Agrostoc, ne-a vorbit despre intenția sa de a convinge pe cei 150 de membri, întreprinzători care dețin circa 120 mii ha per total în întreaga țară, să apeleze la asigurarea în agricultură, mai ales că noua lege de subvenționare a riscurilor de producție în agricultură, are multe beneficii.
-Noi asigurăm nu doar culturile agricole, dar și bunurile depozitate, tehnica agricolă, viața angajaților, avem o părere bună despre asigurări, un mecanism și instrument care diminuează pierderile. Consider că toți fermierii ar trebui obligatoriu să utilizeze acest mecanism, deoarece există multe riscuri de care este bine să fim pregătiți. În țările din vest, unde se respectă legile, am văzut exemple pozitive când fermierii afectați de calamitățile naturii, beneficiază de aceste compensații, sunt niște instrumente care protejează investițiile, nu trebuie privite ca niște profituri sau ca niște cadouri. Dacă ai investit 10 mii la un hectar, te-ai asigurat împotriva la calamitățile care îți pot cauza daune recoltei preconizate și atunci dormi liniștit. Dacă apare fie grindina, seceta sau înghețurile, obții despăgubiri de la compania de asigurări. Preconizez să promovăm acest aspect ca asigurările în agricultură să fie percepute ca un instrument pozitiv pentru fermieri, să zicem în 3-5 ani asigurarea să devină un obicei sau un mod obișnuit de protejare a recoltei. Am constatat că în agricultură, companiile de asigurări cu capital străin, nu prea vor să se implice, prin urmare am căutat să vedem care este cel mai bun asigurator de la noi în sectorul agricol, înainte de a purcede la semnarea contractelor. Am discutat cu toți membrii noștri, care sper că începând cu acest an să își obțină asigurarea la cele mai bune condiții. Personal am negociat contractul, am inclus trei riscuri și am analizat condițiile cu asiguratorul nostru aproape trei luni, ca să excludem lacunele și momentele neplăcute care ar putea apărea. Știu că mulți fermieri încă nu cred că asigurarea poate fi un acord corect, transparent și garantat pentru investiția făcută. În contextul condițiilor climaterice, care după cum vedem, sunt imprevizibile și avem surprize în fiecare an, vedeți dintr-un ciclu de 5 ani, de obicei, erau doi ani buni, doi medii și unul prost în trecut, dar de câțiva ani, ați observat că avem câte doi ani medii, alții doi ani proști și doar unul bun, din acest motiv este bine să ne protejăm. Cred că este bine că a crescut subvenționarea din partea statului până la 70 %, sper că acest lucru va motiva fermierii care nu au făcut niciodată o asigurare, să încerce în acest an.
Am solicitat și opinia directorului Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Vadim Curmei, referitor la prognoza asiguratorilor în agricultură, care prevăd o creștere dublă în acest an, în urma intrării în vigoare a noii legi cu privire la asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură.
Asigurările agricole subvenționate, având ca bază Legea nr. 243/2004 cu privire la asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură au fost implementate în țara noastră începând cu anul 2005, dar vă dați seama că pe durata a celor 16 ani, a fost constatat un șir întreg de lacune, neclarități și imperfecțiuni, care frânau dezvoltarea asigurărilor agricole subvenționate și care nu au corespuns pe deplin necesităților fermierilor. Noua lege era necesară și credem că într-adevăr va spori numărul de solicitări din partea fermierilor. Chiar și până la intrarea în vigoare începînd cu data de 16 ianuarie 2021, am observat un interes în ascensiune al fermierilor pentru asigurarea riscurilor de producție. În anul 2020, AIPA a recepționat 84 cereri de acordare a sprijinului financiar în sumă de 7,6 mln de lei, cu 36% mai mult față de suma subvenției solicitate în anul 2019 cînd suma subvenției solicitate a atins 5,6 mln de lei. Totuși suprafețele terenului agricol asigurat sunt foarte mici, iar valoarea subvențiilor accesate din FNDAMR constituie 0,6%.
Ce îmbunătățiri ai noii legi, credeți că vor stimula interesul producătorilor agricoli față de asigurările de riscuri/calamități naturale?
Noua lege are ca scop protejarea intereselor fermierilor în procesul de asigurare, a fost introdusă posibilitatea asigurării calității recoltei și extinsă lista de obiecte și riscuri a căror asigurare urmează a fi subvenționată.
În opinia mea, asigurarea calității recoltei, dar și a cheltuielilor de producție vor spori accesul fermierilor la serviciile de asigurare, în contextul în care producerea riscului asigurat nu conduce de fiecare dată la pierderi cantitative de recoltă, afectîndu-se doar calitatea ei, de exemplu – aspectul exterior al producției.
Totodată, fermierii au posibilitatea să achite, prima de asigurare, în mai mult de două tranșe, ceea ce va reduce povara financiară asupra producătorului agricol asigurat.
Mai mult ca atît, în temeiul noii Legi, cota subvenției se va stabili de MADRM și va constitui 70% din valoarea acestora, dacă valoarea cumulată a subvențiilor pentru asigurarea subvenționată autorizată spre plată în anul anterior încheierii contractului de asigurare constituia până la 6% din mărimea Fondului. Or, la încheierea contractului cu asigurătorii, producătorii agricoli achită doar 30% din valoarea primelor de asigurare stabilite în contract, iar 70% le va achita AIPA.
Care sunt riscurile cele mai des asigurate și pentru ce culturi?
Lista riscurilor eligibile subvenționării se aprobă de fapt de către Guvern, dar din experiență, observăm că cel mai mult, producătorii agricoli, asigură culturile cerealiere (I și a II-a grupă), plantațiile multianuale și culturile tehnice (sfecla de zahăr).
Țin să menționez că producătorii agricoli nu pot obține subvenții pentru procurarea animalelor de prăsilă dacă acestea nu sunt asigurate.
Cele mai întâlnite riscuri specificate în polița de asigurare sunt îngheţurile de iarnă, timpurii de toamnă şi tîrzii de primăvară, ploile torenţiale, seceta excesivă, polignirea culturilor şi suflarea semănăturilor, grindina și pierirea animalelor din cauză bolilor, cât și sacrificarea forțată a acestora.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram!
