Articole

Biodiversitatea fondului forestier - factor determinant pentru protecția mediului

Pădurile sunt cele mai diversificate din punct de vedere biologic sisteme de pe Terra, servind drept loc de trai pentru o varietate uriașă de plante, animale și microorganisme. Vivacitatea pădurilor ca factor principal de mediu este condiționată de biodiversitate. Datorită biodiversității, pădurile s-au menținut în timpuri și aceasta este temelia adaptabilității acestora, inclusiv la schimbările climatice. Biodiversitatea fondului forestier este un factor determinant pentru protecția mediului.

Pe teritoriul Republicii Moldova cresc circa două mii de specii de plante – ganerogame, ferigi, muşchi, licheni şi ciuperci superioare. Numărul speciilor în ultimii 30-40 ani s-a micșorat considerabil, iar lista speciilor pe cale de dispariție include 269 de denumiri. Din punctul de vedere al păstrării biodiversităţii pădurile sunt adevărate caznale, spre exemplu în Rezervaţia ,,Codrii” cresc peste 1000 de specii de plante, dintre care 18 specii de licheni, 90 specii de muşchi şi circa 780 specii de ecvizetacee, ferigi şi plante vasculare. În Rezervaţia ,,Plaiul Fagului” cresc peste 900 specii floristice, inclusiv: 645 specii vasculare, 151 specii ciuperci, 65 specii de muşchi etc. De asemenea, pădurile sunt habitatul majorităţii animalelor şi păsărilor sălbatice. Pădurile Moldovei sunt populate de 172 specii de vertebrate terestre (47,8% din numărul lor total din Republica Moldova), mamiferele constituie 47 specii, păsările – 106, reptilele – 9, amfibienii – 10. Diversitatea nevertebratelor este și mai mare, cu peste 9000 specii, multe dintre care incluse în Cartea Roșie a Moldovei.

Biodiversitatea pădurilor la nivel global și local este într-o permanentă amenințare cu dispariția din cauza reducerii suprafețelor acoperite cu păduri, fragmentarea pădurilor, schimbările climatice și altor factori stresanți.

Concomitent cu influența negativă a factorilor de mediu, asupra potenţialului de manifestare a diversităţii biologice, contribuie extrem de accentuat şi factorul uman. Intervenţia umană în scopul valorificării excesive a regiunilor de stepă pentru dezvoltarea sectorului agrar, acţiunile de canalizare a albiei râurilor lăuntrice, desecare a terenurilor înmlăştinite, defrişare a pădurilor, aplicarea incorectă a lucrărilor silvotehnice (substituirea structurilor şi compoziţiilor fireşti ale arboretelor) – toate acestea au dus la reducerea drastică, în cadrul primelor două nivele, a diversităţii biologice. De asemenea, multe populaţii sunt situate la extremităţi de areale naturale ale speciilor, fapt ce sporeşte vulnerabilitatea faţă de schimbările climatice şi factorul antropic.

Conservarea biodiversităţii forestiere este asigurată prin existenţa reţelei de arii protejate forestiere, prin sistemul legislativ cu privire la fondul forestier, prin respectarea regulamentelor corespunzătoare în procesele de gospodărire a pădurilor etc. Pentru a asigura conservarea diversităţii biologice fondul ariilor naturale protejate de stat (Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, nr. 1538-XIII din 25.02.1998) include 189,4 mii ha sau 5,61% din teritoriul ţării. În limitele fondului forestier ariile protejate ocupă 93,5 mii ha sau circa 21% din suprafaţa totală. Un pas important în procesul de extindere a ariilor protejate este aprobarea actelor legislative şi normative (2013-2014) privind constituirea primului parc naţional în Republica Moldova – Parcul Naţional „Orhei”.

În același context, al protecției mediului, Agenţia „Moldsilva” produce anual circa 15,0 mln puieți de toate tipurile, iar în cadrul Zilei Naţionale de Înverzire a Plaiului „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, sunt puși la dispoziția autorităților locale, instituțiilor de învățământ pentru crearea și ameliorarea stării rețelei de spații verzi ale localităților rurale și urbane.

Totodată, eforturile și mijloacele disponibile sunt concentrate, pentru a atinge mai multe obiective strategice:

- respectarea normelor tehnice în amenajamentelor silvice, a lucrărilor de îngrijire și conducere, a celor de regenerare de, conservare și de reconstrucție ecologică, pentru a spori potenţialul ecoprotectiv şi bioproductiv al pădurilor naturale;

- efectuarea calitativă și corespunzătoare a lucrărilor de regenerare a pădurii, inclusiv a lucrărilor de ajutorare a acesteia, ne admiterea tăierilor rase în arboretele natural – fundamentale, intensificarea regimului de arie protejată, pentru a asigura conservarea diversităţii biologice a pădurilor;

- sporirea gradului de împădurire a teritoriului național și extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră prin alocarea terenurilor degradate și impracticabile pentru agricultură din afara fondului forestier pentru împădurire, dar și a mijloacelor financiare necesare în acest scop;

- lupta cu contravențiile silvice și în primul rând cu tăierile ilicite, sporirea eficienţei activităţilor de pază şi protecţie a fondului forestier prin acordarea serviciului silvic (personal silvic) a împuternicirilor corespunzătoare, aprobarea Statutului Serviciului Silvic, pentru a obține o diminuare a contravențiilor silvice și a braconajului, crearea unui sistem eficient de monitorizare a focarelor de boli și dăunători în vederea sporirii eficienței lucrărilor de combatere.

- Asigurarea mai deplină a populației cu lemn și diverse produse ale pădurii, dar și a satelor și orașelor cu servicii ecosistemice forestiere – aer și apă curată, recreere etc.

- Gospodărirea rațională a pădurilor și antrenarea integrală a terenurilor în circuitul productiv, în așa fel încât să fie asigurată păstrarea frumuseții naturale a satelor Moldovei, conservarea și amplificarea peisajului rural național.

Sursă: madrm.gov.md

⚡️ Urmărește știrile Agroexpert pe ->  Telegram  |  Viber  |  Facebook  |  Instagram  |  News letter!