Impactul colectiv asupra naturii este fără precedent în istoria planetei. Începând cu anii ʹ70 omenirea consumă mai multe resurse decât poate genera Pământul. În aceste condiții, susține doctorul habilitat Boris Boincean, oamenii sunt obligați să schimbe radical atitudinea lor față de natură, or, altminteri, rezultatele activității neechilibrate va lovi în noi asemenea unui bumerang.
Biodiversitatea, prin multitudinea de ecosisteme, susține tot ce înseamnă viață pe Pământ. Din aceste considerente, potrivit directorului Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălți, Boris Boincean, într-o gospodărie agricolă, respectarea biodiversității este crucială.
„Biodiversitatea, este o diversitate mai mare de organisme vegetale și animale. Vorbim nu doar de partea aeriană, dar și de partea subterană, fiindcă biodiversitatea este cu mult mai mare în sol decât la suprafața solului. Imaginați-vă, doar într-o linguriță de sol se conțin de 1,5 ori mai multă „populație” de organisme decât populația globului pământesc. De aceea, când vorbim despre biodiversitate trebuie să vedem în întregime ecosistemul. Diversitatea în agricultură poate fi asigurată prin respectarea asolamentului. O diversitate mai mare de culturi poate fi asigurată prin alternarea nu numai a culturilor de bază, dar și a culturilor succesive. Adică, după recoltarea culturilor de bază, semănăm alte culturi, care reușesc să asigure o masă verde abundentă, până la sfârsit de an sau rămân în câmp, iernează, iar în primăvară sunt încorporate în sol ca îngrășământ verde. În condițiile sistemului conservativ de agricultură, se însămânțează o altă cultură direct în culturile succesive. Biodiversitatea este determinată și de fâșiile forestiere, care reduc impactul negativ al eroziunii, impactul negativ al secetei și asigură influenţa faunei asupra landşaftului agrar, iar în felul acesta, dispare necesitatea de a folosi pesticide, fiindcă am avea un control biologic a organizmelor dăunătoare. Biodiversitatea creată prin o diversitate mai mare de culturi la suprafața solului contribuie la o biodiversitate mai mare pe întreg lanțul trofic în sol. Solul este un organism viu și are nevoie de energie, iar în calitate de energie servesc nu sărurile minerale( azot, fosfor, potasiu etc.), ci sursele de carbon (fie gunoiul de grajd, fie rădăcinile de la culturile perene, fie culturi succesive, paie etc)” a explicat dr. hab. Boris Boincean.
Doctorul habilitat în științe agricole, Boris Boincean, afirmă că din cauza activităților umane nechibzuite, biodiversitatea la suprafața solului și în sol scade în fiecare regiune din lume cu o viteză fără precedent.
„ Insuficiența cunoștințelor nu poate fi compensată cu exces de chimie. Agricultura performantă are în arsenalul ei mai multe tehnologii pentru intensificarea producţiei agricole, dar, de regulă, în multe gospodării acestea sunt aplicate parțial, fără a respecta integritatea şi interdependenţa lor. Urmând scopul de a majora productivitatea culturilor, fără a acorda o atenţie binemeritată fertilităţii solului, acestea contribuie la apariția unor noi dificultăți. Noi acum practic compensăm nerespectarea legităților de bază în agronomie, cu cheltuieli enorme de surse energetice. Trebuie să înțelegem că sursele energetice neregenerabile sunt limitate, sunt scumpe acum, dar vor fi și mai scumpe pe viitor, dar cel mai important că utilizarea lor în agricultură contribuie la încălzirea globală” atenționează Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălți .
Motivul principal care stă la baza crizei ecologice, ar fi modelele nesustenabile de producție și consum.
„ Având un sol sănătos, în mare măsură, noi putem reduce dependența de arătură, dependența de îngășămintele minerale, de pesticide, de irigare, de aceea agricultorii trebuie să își schimbe atitudinea față de sol. La moment, solul este considerat ca un substrat în care este suficient de a adăuga apă și nutriție (cea ce ar trebui să ne asigure un nivel de producție înalt), însă dacă nu întoarcem suficient materie organică (energie) în sol, nivelul de producție scade. Din păcate aceasta este o tendință nu doar în Republica Moldova, este o tendință globală” a subliniat Boris Boincean.
Pe terenurile experimentale ale Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălți, sunt efectuate cercetări, care demonstrează valoarea deosebită a asolamentului și efectele sale asupra calităţii solului și a productivității culturilor agricole.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
