Membrii Consiliului Asociațiilor cu Profil Agroalimentar (CAPA) au avut o ședință de lucru cu reprezentanții Delegației Uniunii Europene în țara noastră. Pe lângă perspectivele de dezvoltare prezentate, CAPA a enunțat și unele temeri legate de lipsa de comunicare dintre mediul asociativ și autoritățile statului. Deși dialogul s-a axat pe planurile de viitor, care implică dezvoltarea tuturor sectoarelor din domeniul agroalimentar, membrii CAPA au subliniat carențele existente în procesul de comunicare cu instituțiile de stat, responsabile de implementarea politicilor publice și asigurarea armonizării legislației naționale cu cea europeană. Între timp, deși CAPA așteaptă ca să existe alte consultări publice referitor la Programul Strategic de Politici Agricole (PSPA) și Camerele Agricole, MAIA a alocat 100 milioane de lei pentru fondarea primelor Camere Agricole, care vor fi create la Ștefan-Vodă, Drochia și Cahul, posibil de unii fermieri care fac parte din Asociațiile cu Profil Agroalimentar.
Consiliul Asociațiilor cu Profil Agroalimentar, de la fondare a declarat că își dorește comunicare armonioasă atât cu instituțiile statului, cît și cu partenerii europeni, în contextul necesității de a armoniza legislația națională cu acquis-ul european.
„CAPA a demonstrat că este o entitate reprezentativă și prin discuția cu reprezentanții Delegației Uniunii Europene, noi am trecut testul dacă putem spune așa, căci ne-am organizat exemplar, toți membrii CAPA au fost prezenți și Ilona Gruenewald, managera de program pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Siguranță Alimentară, ne-a ascultat pe toți, ne-am încadrat într-o oră. Sectorul agroalimentar este destul de conservativ, noi am decis în cadrul discuției să abordăm câteva subiecte pe care le-am considerat mai urgente, printre care și incertitudinea legată de fondarea Camerelor Agricole, cât și lipsa acelui Program Strategic de Politici Agricole (PSPA), care trebuia să fie prezentat și consultat cu noi, reprezentanții mediului asociativ. Nu ne dorim ca să punem pe umerii Delegației Uniunii Europene problemele pe care le avem, dar cel puțin în discuțiile cu autoritățile noastre, să se cunoască și poziția noastră, să nu se creadă sau reprezentanții MAIA să nu susțină că mediul asociativ are aceeași poziție. Noi am prezentat poziția noastră, încă din momentul constituirii CAPA și am menționat că nu suntem împotrivă, dar să ni se comunice prin ce vor fi utile aceste Camere Agricole și cum vor funcționa acestea. Totodată, cum va rămâne cu rolul Asociațiilor de Profil?! Pe de altă parte, avem foarte mult de lucru la transcrierea și implementarea legislației europene, pentru că pe lângă finanțarea necesară pentru a armoniza legislația națională cu acquis-ul european, avem nevoie și de specialiști pregătiți în toate sectoarele. MAIA de un an de zile lucrează la Programul Strategic de Politici Agricole (PSPA), abia așteptăm să vedem varianta finală. Dar discuția cu reprezentanții Delegației UE a fost constructivă și din nou ni s-a confirmat cât de important este dialogul constant între organizațiile fermierilor, autoritățile naționale și partenerii europeni, mai ales acum, în contextul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova”, a declarat Carolina Linte, directorul executiv al Asociației Naționale a Producătorilor și Procesatorilor de Lapte „LAPTE”.
„În primul rând, aș dori să transmitem mulțumiri Delegației Uniunii Europene pentru deschidere și dialogul cald pe care l-am avut în cadrul întrevederii organizate cu scopul de a prezenta principalele acțiuni întreprinse până în prezent de către CAPA, documentele de poziție elaborate în noiembrie 2025 și ianuarie 2026 privind Camerele Agricole și Programul Strategic al Politicii Agricole. CAPA și-a confirmat menirea de a consolida cooperarea cu partenerii europeni în vederea dezvoltării unui sector agroalimentar durabil și competitiv. Noi ne dorim să fim auziți de autoritățile noastre, noi nu suntem de pe baricade diferite, avem un interes comun pentru a dezvolta economia națională, dar pentru acest scop, trebuie să existe o comunicare reală, nu mimată. Noi din noiembrie am subliniat că deși Legea nr. 39/06.03.2024, privind organizarea și funcționarea Camerelor Agricole invocă modelul Camerelor Agricole din statele UE, structura propusă în Republica Moldova nu respectă principiile europene fundamentale, precum: autonomie financiară, independență față de Guvern, reprezentare democratică reală și caracter strict consultativ. În majoritatea țărilor UE, Camerele Agricole sunt asociații voluntare, nu entități cu caracter cvasi-obligatoriu. Pe când la noi, agricultorii vor fi forțați prin legea respectivă să facă parte obligatoriu din Camerele Agricole, ceea ce contravine: Art. 40 din Constituția Republicii Moldova – dreptul la liberă asociere, Art. 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – libertatea de asociere. În plus, Camerele Agricole vor dubla atribuțiile asociațiilor existente și funcționale, vor suprapune funcțiile cu Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală, Camera de comerț și industrie. Legea aduce birocratizare suplimentară, risipirea banilor banilor publici și agricultorilor, care vor plăti către 2-3 organizații simultan – o povară financiară inacceptabilă, mai ales pentru micii producători. Sperăm că MAIA ne va invita la o ședință consultativă în această lună, cel puțin așa ni s-a promis la ultima întrevedere de la sfârșitul anului 2025”, ne-a povestit Marina Albu, secretar al Consiliului Asociațiilor cu Profil Agroalimentar (CAPA).
Membrii CAPA au declarat de la înființare că nu înțeleg de ce sunt necesare Camerele Agricole, însă potrivit unor surse interne, la MAIA deja ar fi fost demarată procedura de fondare a primelor trei organizații teritoriale, constituite de câțiva fermieri, care deocamdată nu se știe dacă fac parte din CAPA.
„Probabil pentru autorități a fost șocant că noi cei din CAPA am avut întrevedere cu Delegația UE, însă noi am considerat că poziția noastră trebuie să fie cunoscută. Încă de la înființarea CAPA, am menționat că nu suntem dușmanii autorităților, că ne dorim o comunicare reală, nu mimată, dar anume așa este dialogul nostru cu cei de la MAIA. Cum vor fi finanțate aceste Camere Agricole, dacă din cotizații cum spun ei, se vor obține 20 % - 30%, dar restul banilor de unde? Cine va oferi instruire și consultanță în Camerele Agricole ? Vedeți cum mereu găsesc scuze că nu este gata Programul Strategic de Politici Agricole (PSPA), noi înțelegem că este datoria această acumulată la plata subvențiilor de peste 3 miliarde de lei, iar bugetul Fondului național pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural este de 2,3 miliarde de lei, nici nu ajunge pentru stingerea datoriilor precedente. Imediat ce vor face public PSPA-ul, la AIPA, cu siguranță și în acest an, vor fi depuse destule dosare, este de înțeles că apare aceeași dilemă, de unde se vor lua bani? Poate UE va mai dona bani sau cel puțin o parte din cele 1,9 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi prin intermediul Planului de creștere economică a Republicii Moldova în perioada 2025–2027. Noi nu avem programe de susținere ale Asociațiilor de Profil, odată cu sistarea Proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM), am rămas fără finanțarea care este necesară pentru că în zadar există idei de dezvoltare, dacă nu avem bani. În alte țări europene, Asociațiile sunt apreciate și prin intermediul lor se implementează majoritatea proiectelor. Dar la noi se doresc aceste Camere Agricole. Unde va fi sediul acestor Camere Agricole ? Am înțeles că la MAIA au fost depuse 3 cereri de constituire în UTAG Găgăuzia, în zona de nord și de centru. MAIA are o poziție ciudată, deși inițial au spus că vor ține cont de propunerile noastre, acum ne evită”, a subliniat Ion Maxim, directorul executiv al Asociației Naționale a Apicultorilor din Moldova (ANARM).
Reprezentanții CAPA, imediat după constituire, au avut câteva întrevederi la Parlament, unde au cerut anularea înființării Camerelor Agricole, inclusiv au depus contestare la Curtea Constituțională.
„Sunt foarte multe necunoscute în situația acestor Camere Agricole pe care MAIA insistă să le creeze, pentru că UE nu a dat nici o directivă Republicii Moldova de a crea obligatoriu aceste Camere Agricole. Pe de altă parte, statul datorează peste 3 miliarde de lei agricultorilor, tot tărăgănează achitarea plăților, dar între timp, pregătește anumite sume cu scopul de a fonda niște organizații care nu este clar cu ce se vor ocupa. În plus, Legea nr. 39/06.03.2024, privind organizarea și funcționarea Camerelor Agricole a fost contestată la Curtea Constituțională, pentru că încalcă principii constituționale fundamentale ale agricultorilor. Desigur că nu se știe ce răspuns vom primi de la CC, dar MAIA merge înainte. De unde vor lua banii necesari? Care va fi impactul asupra Asociațiilor de profil, care nu se regăsesc în formatul propus de minister al Camerelor Agricole, care oficial vor fi apolitice, dar aș vrea să știu, cine va propune candidaturile de conducători la Camerele Agricole înființate?!”, a întrebat retoric Serghei Ivanov, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară.
MAIA susține că implicarea în gestionarea Camerelor Agricole va fi minimă, doar în perioada formării acestor entități, pentru care sunt prevăzute circa 100 milioane de lei.
„Legea privind organizarea și funcționarea Camerelor Agricole chiar a fost consultată cu fermierii din întreaga țară, am avut ședințe în 10 localități, am avut invitați din Austria și fostul comisar european, Dacian Cioloș, un pilon al agriculturii din UE, care a explicat de ce în cazul României nu au funcționat Camerele Agricole, a lipsit obligativitatea. Anume din acest motiv, noi am stabilit că va fi obligatoriu ca fermierul să devină membru în Camera Agricolă, dacă va dori să beneficieze de suport financiar. Legea a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și oferă o platformă, un temei juridic ca grupul de inițiativă să se înregistreze la Agenția de Servicii Publice. Noi avem în prezent trei grupuri de inițiativă, de la Cahul, Drochia și Ștefan Vodă, sunt fermieri care fac parte inclusiv din Asociațiile membre din CAPA, dar care nu sunt în funcții decizionale. Acești fermieri au înțeles și au văzut perspectivele de dezvoltare prin intermediul Camerelor Agricole. Noi vom oferi tot suportul necesar, în Programul Strategic de Politici Agricole (PSPA) este prevăzut un buget de circa 100 milioane de lei pentru Camerele Agricole. Banii vor fi oferiți proporțional, dar există și anumiți parteneri și donatori care ulterior ne vor ajuta financiar. Primele inițiative sunt mai dificile, dar cineva trebuie să încerce. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în Republica Moldova ne susține tehnic, ne ajută cu un expert juridic. Camerele Agricole vor avea 100 % autonomie față de stat. Bugetarea va fi permanentă pentru ca toți fermierii din țară să obțină consiliere și suportul necesar ca să poată desfășura activitățile agricole. Ne propunem să delegăm unele sarcini, precum colectarea anumitor date așa cum are loc în alte țări europene. În Germania, CA colectează dosarele de la fermieri și astfel sunt calculate sumele necesare pentru debursarea subvențiilor, astfel de sarcini ne dorim și noi să stabilim pentru Camere Agricole. Nimeni nu neglijează rolul Asociațiilor, dar profilul lor este destul de îngust, iar noi am văzut modelul Austriei care ne-a părut potrivit de preluat. Camera Agricolă plătește lunar specialiștii Asociațiilor ca să ofere suportul necesar agricultorilor. Prin urmare, specialiștii din cadrul Asociațiilor noastre vor fi importanți datorită experienței și expertizei lor. Ne pare rău că cei din CAPA uită că fortificarea Asociațiilor s-a realizat cu susținerea MAIA, noi ne dorim să existe o colaborare armonioasă, Camera Agricolă este o entitate mai mare. Dacă nu vor funcționa, vom sista activitatea, dar deocamdată nu vom cunoaște, până nu vom porni activitatea lor. Săptămână viitoare probabil vom merge și în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, pentru că am recepționat o scrisoare de la ei, sunt interesați de creearea Camerei Agricole în regiune. Sperăm că vom reuși să demonstrăm că de fapt Camere Agricole sunt exemple de succes”, a menționat Sergiu Gherciu, Secretarul General din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
