Tăierile la cătină au drept scop formarea coroanei, favorizarea fructificării și facilitează realizarea lucrărilor de întreținere și recoltare. Lucrările se realizează odată cu recoltarea fructelor și se corectează și definitivează în sezonul de repaus vegetativ, toamna târziu sau primăvara devreme.
Menținerea curată a solului prin prașile repetate este foarte importantă pentru dezvoltarea plantelor în primii 2 – 3 ani. În această perioadă pentru folosirea mai intensivă a solului între rândurile de cătină se pot cultiva diferite plante cu talie joasă, cum ar fi legumele: rădăcinoase, cartofi etc. De asemenea, în primii ani nu se recomandă utilizarea erbicidelor, cătina fiind o plantă destul de sensibilă la substanțele chimice.
Tehnica tăierilor de formare
Forma de coroană piramidală
Tăierile se fac cu scopul formării coroanei pomului, a ușurării culesului, a stimulării creșterii ramurilor fructifere printr-o expunere cât mai bună a acestora la lumină-soare și de a limita înălțimea pomului. Cătina suportă bine tăierea, putându-se conduce sub diferite forme, de la coroana globuloasă la gardul fructifer de tip cordon.
Pentru forma de coroană piramidală în primii 2-3 ani se urmărește formarea unui schelet al coroanei alcătuit din axul principal pe care se inserează brațele laterale, șarpantele, în număr de 3-5, cât mai bine distanțate pe ax. Imediat după plantare se alege tulpina principală din care se scurtează o treime din lungimea ei, la plantele viguroase, sau la jumătate din lungime la plantele mai mici.
În anul al 2-lea și al 3-lea se urmărește ca pe axul principal la înălțimea de 1,6-1,7 m să se formeze aproximativ din 30 în 30 cm ramurile de schelet, iar pe ramurile de schelet ramificații dese purtătoare de rod, distanțate la 12-15 cm și dispuse în poziție alternă.
Forma de coroană aplatizată pe rând
Formarea începe tot de la plantare când se alege tulpina centrală și 2 ramuri poziționate pe direcția rândului. Tulpina centrală, adică axul, se scurtează la 30-40 cm înălțime și împreună cu cele 2 ramuri formează primul etaj al pomului.
În anii al 2-lea și al 3-lea se aleg alte ramuri pe direcția rândului la distanță de 25 cm între ele, ale căror lăstari de prelungire se scurtează cu o treime din lungimea lor spre a favoriza astfel garnisirea lor cu ramuri de semischelet.
Aceste ramuri ca și în cazul formei globuloase se răresc la 12-15 cm una de cealaltă și se scurtează la o lungime de 30-35 cm.
Forma de coroană cu trunchi
de 40-50 cm, ramurile din coroană scurtate în cepi de 3-4 muguri, cu un număr de 8-12 creșteri verticale viguroase și 3-4 cu creștere orizontală sau pendentă mai scurte.
Particularitățile privind tăierile de întreținere și fructificare
Începând cu al 4-lea an, prin tăierile de detaliu se consolidează scheletul pomului.
Tăierile se fac odată cu recoltarea fructelor în 2 variante:
- Prima variantă constă în rărirea ramurilor cu rod la distanțe de 10 -12 cm în interiorul coroanei sau la 6 - 7 cm pe cele plasate la periferia coroanei, ramuri de pe care apoi se adună fructele, cu mâna, sau prin scurtarea acestora după ce în prealabil se îngheață la -25, -30°C.
O parte din aceste ramuri se îndepărtează de pe pom chiar de la punctul de inserție, iar cealaltă parte a ramurilor se taie lăsând un cep de 1 - 1,5 cm. Din cepii respectivi în anul următor se vor forma 1 - 3 lăstari de înlocuire a ramurilor fructifere tăiate.
Aceste tăieri se fac în fiecare an, pentru că, în fiecare an de viață al pomului zona de fructificare se deplasează spre exteriorul coroanei care ia astfel forma de umbrelă, în care ramurile devin tot mai umbrite și în final se usucă.
- A 2-a variantă de tăiere constă în tăierea la cep într-un an a creșterilor vegetative și a celor cu fructe de pe o jumătate a coroanei, iar în anul următor de pe cealaltă jumătate. În acest mod ramurile de schelet vor rodi alternativ odată la 2 ani.
