Culturile succesive de legume

9 mai 2020

O cale deosebit de importantă de folosire raţională a terenului o constituie folosirea culturilor succesive. Acestea reprezintă sistemul prin care pe aceiaşi suprafaţa de teren se cultivă, una după alta, două sau mai multe culturi într-un singur an. Culturile succesive permit folosirea mai bună a forţei de muncă şi a mijloacelor de producţie, asigură eşalonarea mai bună a consumului de legume şi permit obţinerea de venituri importante la unitatea de suprafaţă.

La stabilirea schemelor de culturi succesive se vor respecta următoarele principii:

speciile legumicole care se succed trebuie să facă parte din familii botanice diferite, pentru a evita transmiterea de la o cultură la alta a unor boli şi dăunători comuni;
la stabilirea schemelor de succesiuni se aleg specii cu perioade de vegetaţie diferite, unele cu perioada de vegetaţie mai scurtă şi altele cu perioada de vegetaţie mai lungă;
plantele care au rădăcinile mai mici şi mai puţin dezvoltate trebuie să fie urmate de plante cu rădăcini care pătrund în adâncime (profund) şi invers; legumele mai puţin pretenţioase la căldură pot fi semănate sau plantate din toamnă, reuşind să ierneze în câmp, în bune condiţii, şi să fie recoltate primăvara timpuriu (de exemplu: salată, spanac, ceapă verde), creând posibilitatea efectuării altor culturi succesive;
cerinţele plantelor legumicole faţă de apă constituie un criteriu important la stabilirea culturilor succesive, deoarece la acestea consumul de apă este ridicat;
culturile succesive de legume au nevoie de multe substanţe hrănitoare în sol. Dacă plantele legumicole care consumă mult azot (spanac, salată, ceapă verde, vărzoase) se vor cultiva specii cu cerinţe mai reduse faţă de acest element (tomate, castraveţi, morcov, fasole etc.);

în cazul culturilor efectuate în sere, aceeaşi specie sau specii din aceeaşi familie botanică pot urma unele după altele deoarece se face susţinut dezinfecţia terenului şi a spaţiilor (chimic sau termic).

În cazul acestui sistem de cultură există o cultură de bază, sau principală, care ocupă terenul o perioadă mai lungă de timp, are importanţă economică mai mare şi asigură producţii mai ridicate şi, una sau mai multe, în culturi secundare. Atunci când cultura secundară se face înaintea culturii de bază, ea se numeşte anterioară sau anticipată. Când cultura secundară urmează după cea de bază se numeşte următoare sau succesivă.

La culturile legumicole în câmp se pot efectua numeroase scheme de culturi succesive cu două (cele mai frecvente) sau cu trei culturi. Prezentăm, în continuare, câteva variante de practicare a culturilor succesive în câmp.

Varianta I: cartofi timpurii urmaţi de varză de toamnă. Cartofii timpurii se plantează în decada a III-a a lunii martie, se recoltează până la sfârşitul lunii iunie, obţinându-se circa 10 tone/hectar. După pregătirea terenului, se plantează răsaduri de varză de toamnă în prima decadă a lunii iulie. Răsadurile de varză de toamnă se obţin pe brazde reci, prin semănatul în jurul datei de 20 mai. Varza de toamnă se poate recolta până în decada a II-a a lunii noiembrie şi se pot obţine 40-50 tone/hectar.

Varianta II: mazăre urmată de varză de toamnă. Mazărea se seamănă în prima decadă a lunii martie, se recoltează până la sfârşitul lunii iunie şi se pot obţine 2-3 tone boabe/hectar. După mazăre, se plantează varza de toamnă, la fel ca în varianta I.

Varianta III: varză timpurie urmată de castraveţi de toamnă. Varza timpurie se seamănă în jur de 15 ianuarie şi se plantează în decada a II-a a lunii martie. Recoltarea se termină până în decada a III-a a lunii iunie, obţinându-se 25-30 tone/hectar. Apoi, după pregătirea terenului, se seamănă castraveţii tip cornişon în decada a III-a a lunii iunie; recoltarea se realizează până la sfârşitul lunii septembrie şi se pot obţine 10-15 tone/hectar.

Varianta IV: spanac semănat toamna, apoi tomate timpurii, urmate de ridichi de lună. Spanacul se seamănă în prima decadă a lunii octombrie, se recoltează până în 15-20 aprilie, obţinându-se circa 10 tone/hectar. Tomatele timpurii se seamănă în ultima decadă a lunii februarie, se plantează după 20 aprilie, se recoltează până în 10-15 august şi se obţin circa 25-30 tone/hectar; apoi, după pregătirea terenului, în ultima decadă a lunii august se seamănă ridichi de lună, se recoltează la sfârşitul lunii septembrie - începutul lunii octombrie şi se pot obţine circa 10 tone/hectar.

Varianta V: ceapă verde plantată din toamnă, urmată de pătlăgele vinete.

Ceapa se plantează în decada a III-a a lunii septembrie, se recoltează în anul următor, până la sfârşitul lunii aprilie, obţinându-se circa 20 tone/hectar. Pătlăgelele vinete se plantează în prima decadă a lunii mai, recoltarea se realizează până la începutul lunii octombrie, obţinându-se 25-30 tone/hectar.

Varianta VI: ceapă verde plantată din toamnă, urmată de ardei gras, ardei gogoşar sau ardei lung. Datele de înfiinţare şi de desfiinţare sunt identice cu cele din varianta V.

Varianta VII: tomate timpurii, urmate de spanac pentru toamnă. Tomatele timpurii se plantează şi se recoltează ca şi în varianta IV, apoi se seamănă spanacul după 15 august, iar recoltarea se face către sfârşitul lunii septembrie, putându-se obţine 8-10 tone/hectar. Varianta VIII: mazăre, urmată de conopidă. Datele de înfiinţare şi defiintare a culturilor sunt asemănătoare cu cele de la varianta II. Varianta IX: salată, urmată de ţelină.

Salata se seamănă în jur de 1 februarie, se plantează după 15 martie, se recoltează până la 10 mai, apoi se plantează răsadurile de ţelină, recoltarea realizându-se în luna decembrie. Salata se valorifică la bucată, iar la ţelina se pot obţine 20-25 tone/hectar. Varianta X: dovlecei, urmaţi de gulii. Dovleceii se seamănă la sfârşitul lunii aprilie, se recoltează până la sfârşitul lunii iunie şi se obţin circa 10 tone/hectar. Guliile se seamănă pe brazde reci în jur de 15 mai, se platează după 1 iulie, se recoltează în septembrie-octombrie şi se pot obţine 25-30 tone/hectar.

Alte posibilităţi de culturi succesive sunt: salată sau spanac + ardei gogoşar, sau gras, sau lung; spanac semănat din toamnă + morcov; ridichi de lună + castraveţi; ridichi de lună + praz; ceapă verde plantată din toamnă + conopidă; conopidă timpurie + fasole păstăi pentru toamnă; ceapă verde, sau usturoi pentru stufat, sau spanac + bame. Culturile succesive se folosesc cu bune rezultate şi în solarii. Culturile de bază sau principale sunt reprezentate de tomate, ardei, vinete, castraveţi, specii termofile (iubitoare de căldură) care folosesc eficient condiţiile de temperatură create în solarii. Culturile succesive (secundare) sunt reprezentate de salată, spanac, ceapă verde, fasole verde.

În continuare, prezentăm câteva variante de folosire a solariilor.

Varianta I: tomate, urmate de salată. Tomatele se seamănă în intervalul 15-20 ianuarie, se plantează între 20 martie şi 5 aprilie, iar cultură se defrişează între 10 şi 15 octombrie. Se pot obţine 50-70 tone/hectar. Salata se seamănă în intervalul 20 iulie-10 septembrie, se plantează între 15 şi 20 octombrie şi se recoltează în perioada 15-25 martie, obţinându-se circa 20 tone/hectar.

Varianta II: salată anticipată, urmată de ardei gras, iar după acesta, ceapă verde. Salata se seamănă între 20 august şi 10 septembrie, se plantează între 20 septembrie şi 10 octombrie şi se recoltează între 15 şi 20 martie. Se obţin 20-25 tone/hectar. Ardeiul gras se seamănă între 25 şi 30 ianuarie, se plantează între 5 şi 15 aprilie. Cultura de ceapă se înfiinţează în intervalul 1-15 octombrie şi se desfiinţează în intervalul 25 martie-5 aprilie, obţinându-se 18-20 tone/hectar.

Varianta III: salată anticipată, tomate ciclul scurt, castraveţi. Salata se seamănă în intervalul 20 august-10 septembrie, se plantează între 20 septembrie şi 10 octombrie, se recoltează între 15 şi 20 martie, obţinandu-se 18-20 tone/ hectar. Tomatele se seamănă între 15 şi 20 ianuarie, se plantează în intervalul 20 martie-5 aprilie, se defrişează în jur de 20 august. Se obţine o producţie de 30-40 tone/hectar. Castraveţii se seamănă între 25 şi 30 iunie, se plantează între 25 -30 iulie, se defrişează în intervalul 1-10 octombrie şi se obţin circa 20-30 tone/hectar.

Varianta IV: spanac anticipat, vinete, salată. Spanacul se seamănă în intervalul 1-10 octombrie şi se recoltează între 20 martie şi 5 aprilie, obţinându-se 12-15 tone/hectar. Vinetele se seamănă între 25 şi 30 ianuarie, se plantează între 5 şi 15 aprilie, se defrişează între 10-15 octombrie, obţinându-se 30-40 tone/hectar. Salata se seamănă între 15 şi 20 octombrie, se recoltează între 20 şi 30 martie, obţinându-se circa 20 tone/hectar.

Varianta V: ceapă verde anticipată, castraveţi, salată. Ceapa verde se plantează în intervalul 1-15 octombrie, se recoltează între 25 martie şi 5 aprilie, obţinându- se 20-22 tone/hectar. Castraveţii se seamănă între 5 şi 10 martie, se plantează în intervalul 10-15 aprilie; cultură se desfiinţează între 15 şi 20 august, obţinându-se 45-60 tone/hectar. Salata se seamănă în intervalul 20-25 iulie, se plantează între 25 şi 30 august, se recoltează între 10 şi 25 octombrie, obţinându-se 20 tone/hectar.

Varianta VI: salată anticipată, castraveţi, fasole verde. Salata se seamănă în intervalul 25 august-10 septembrie, se plantează între 20 septembrie şi 10 octombrie, se desfiinţează între 25 martie-5 aprilie, obţinându-se 18-20 tone/hectar. Castraveţii se seamănă în intervalul 5-10 martie, se plantează între 10 şi 15 aprilie, se desfiinţează între 20 şi 25 iulie, obţinându-se între 45-60 tone/hectar. Fasolea verde se seamănă între 25 şi 30 iulie, se desfiinţează între 15 şi 25 octombrie, obţinându-se 10-15 tone/hectar.

Varianta VII: ceapă verde anticipată, tomate, varză de toamnă. Ceapa verde se plantează între 1 şi 15 octombrie, se recoltează între 25 martie şi 5 aprilie, obţinându-se 15-18 tone/hectar. Tomatele se seamănă între 20 şi 25 ianuarie, se plantează între 5 şi 10 aprilie, se desfiinţează cultura între 15 şi 20 iulie, obţinându-se 30-40 tone/hectar. Varza de toamnă se seamănă între 10 şi 15 iunie, se plantează între 20 şi 25 iulie şi se desfiinţează după 1 noimebrie, obţinându-se 40-50 tone/hectar. În loc de varză de toamnă se poate cultiva conopidă de toamnă.

Alte posibilităţi de culturi succesive sunt: salată anticipată, tomate ciclul scurt, castraveţi, salată; varză timpurie, fasole verde, salată; răsaduri, castraveţi cultură succesivă, salată etc.

În sere, este cel mai indicat să se folosească culturile succesive, deoarece pot ocupa terenul întregul an, recuperând mai rapid cheltuielile făcute cu amenajarea lor. În mod obişnuit, în sere culturile se efectuează în două cicluri.

În răsadniţele cu încălzire biologică (cu bălegar) întâi se produc răsaduri şi apoi se fac culturi de tomate, ardei, vinete.

Sursă: agrimedia.ro

#Legumicultură