Pregătirea solului pentru perioada de iarnă și asigurarea tuturor condițiilor pentru ca plantele cultivate să beneficieze de căldură, apă, aer și hrană vor facilita nu numai semănăturile de primăvară, ci vor crește și productivitatea, optimizând timpul de lucru. Astfel, după încheierea recoltării tuturor culturilor, terenul trebuie eliberat și efectuate arăturile de toamnă, care sunt cu atât mai eficiente cu cât sunt efectuate mai repede.
Trebuie luat în calcul și faptul că arăturile de toamnă sunt recomandate indiferent dacă terenul de cultivat este destinat însămânțărilor de primăvară sau de toamnă. Aratul de toamnă favorizează refacerea structurii solului, distrugerea buruienilor prin aducerea acestora la suprafață dar și acumularea unei cantități mai mari de apă necesară. Solul este afânat prin arat și se creează astfel raportul optim între spațiul lacunar capilar și necapilar, scrie cotidianulagricol.
În sol se încorporează, pe lângă miriște, și resturi vegetale și îngrășăminte. Solul este astfel îmbogățit cu material organic, dar este ameliorată și calitatea humusului. Într-un sol arat corect, apa se acumulează mult mai bine, iar în cazul în care aceasta este în exces, prin arătura executată corect, surplusul este îndepărtat. Structura solului este și ea îmbunătățită prin arat și, totodată, regimul termic, pentru că este favorizată circulația aerului mai cald, de suprafață.
Lucrările din primăvară sunt mult ușurate prin efectuarea acestei operațiuni toamna, cât mai devreme. Prin aratul de toamnă, se elimină obligativitatea executării acestei operațiuni primăvara, când este și mult mai dificil. În ceea ce privește arăturile de toamnă destinate însămânțărilor de primăvară, după ce terenul este eliberat se va folosi grapa cu discuri, cu ajutorul căreia vor fi mărunțite resturile vegetale. Terenul va fi apoi fertilizat cu gunoi de grajd și eventual, cu fosfor și potasiu. Se va realiza apoi arătura, prin intermediul căreia sunt încorporate în sol atât resturile vegetale, cât și îngrășămintele aplicate.
În momentul în care se stabilește adâncimea arăturii de toamnă, trebuie avuți în vedere mai mulți factori, printre care: conținutul de apă existent în sol în momentul ales pentru efectuarea acestei operațiuni, soiurile plantelor care urmează să fie cultivate, categoria solului de arat, dar și de adâncimea la care a fost realizată arătura în anul anterior.
Pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, rădăcinoase, sfeclă de zahăr, soia sau cartof sunt indicate arături foarte adânci, de 28-30 cm, în timp ce pentru mazăre, cânepă, in și cerealele de primăvară pot fi realizate arături de suprafață, de 22-25 cm.
Aratul în adâncime (proporțional însă cu necesitățile plantelor cultivate), are multe avantaje. O arătură de până în 20 de cm reduce cu peste 60% numărul larvelor unor dăunători, precum viespea paiului, musca suedeză, musca de Hessa, sfredelitorul porumbului și altele, iar, în același timp, ajută la distrugerea cuiburilor rozătoarelor. O arătură sub 15 cm nu este eficientă din acest punct de vedere, pentru că nici cuiburile şi nici rezervele de hrană ale şoarecilor de câmp nu sunt distruse. De asemenea, de adâncimea arăturii depinde şi neutralizarea sporilor bacteriilor şi ciupercilor care produc bolile plantelor cultivate. În cazul în care este realizată o arătură superficială, sporii acestora nu numai că nu sunt distruşi, ci sunt aduşi mai aproape de rădăcinile plantelor.
În afară de tipurile de plante cultivate, trebuie să se ţină cont şi de faptul că adâncimea arăturii depinde de grosimea stratului de sol fertil, de textura sa şi gradul de tasare pe profil. Astfel, pe solurile profunde, se ară la adâncimea de 30-35 cm, iar pe solurile cu stratul fertil subţire, la adâncimea de 20-25 cm. Pe solurile pietroase adâncimea se reglează în aşa fel încât să nu se aducă la suprafaţă materialul pietros. Pe majoritatea solurilor, dar mai ales pe cele tasate şi impermeabile este benefică executarea arăturii de baza cu subsolier, la adâncimea de 30-32 + 15 cm sau arătură + afânare adâncă la 40-60 cm. Însă realizarea arăturii cu subsolier, deşi este eficientă, este foarte costisitoare şi este preferabil să se realizeze doar dacă profitul depăşeşte cu mult investiţia presupusă de această operaţiune.
De asemenea, adâncimea arăturii poate alterna de la un an la altul şi în funcţie de rotaţia culturilor, iar aceasta este o măsură agrotehnică foarte favorabilă.
Terenurile destinate aşa-numitelor culturi de urgenţă, în special sfeclă de zahăr, trebuie să se bucure de o atenţie specială, pentru că acestea sunt totodată şi culturi de toamnă, aşadar este necesar ca pregătirea terenului să fie încheiată în această perioadă.
Este recomandat ca arăturile de toamnă să se încheie înainte de începerea vremii reci şi a timpului nefavorabil, pentru că aceasta va duce la lucrări mai scumpe şi de slabă calitate. Perioada ideală este cea cu trei săptămâni înainte de îngheţul solului şi căderea zăpezii, aceasta pentru că toate procesele microbiene de mineralizare şi de transformare a materiei organice şi a îngrăşămintelor încorporate trebuie să aibă timpul necesar de acţionare, iar pentru aceasta este nevoie de o temperatură a solului de 8 până la 10 grade.
Pentru o arătură de toamnă corect realizată, mai trebuie însă respectate câteva reguli. Este recomandat ca arătura să fie uniformă în adâncime, astfel încât să nu se cunoască trecerea de la o brazdă la alta şi se realizează când solul este suficient de umed. De asemenea, este bine ca direcţia arăturii să fie alternate în fiecare an.
Calitatea arăturii este asigurată nu numai de timpul când se execută (cel mai bine este cât mai devreme), ci şi de modul cum a fost pregătit şi reglat agregatul de arat. Prin reglajele effectuate, trebuie să rezulte o arătură mărunţită şi nivelată, cu brazdele bine întoarse şi cu o corectă încorporare a resturilor vegetale.
