Transformarea sectorului agroalimentar al Republicii Moldova într-un sector modern, eficient și competitiv necesită investiții importante și susținere pe măsură din partea autorităților, în special, prin intermediul politicilor agrare. Dezvoltarea sectorului legumicol autohton este o cale practică de modernizare și diversificare a agriculturii și, totodată, o potențială sursă de venituri în spațiul rural. Fermierii autohtoni au acces limitat la informații complexe (economice, tehnologice, marketing) privind sectorul agricol de valoare înaltă și întâmpină probleme la selectarea corectă a culturilor pentru cultivare în propria exploatație agricolă.
Scopul cercetării constă în analiza sectorului legumicol, elaborarea bugetelor și analiza economică comparativă a cultivării culturilor legumicole în câmp deschis. Rezultatul cercetărilor este crearea unui suport economic informațional referitor la cele mai importante culturi legumicole, ceea ce ar permite antreprenorilor să selecteze corect culturile, în baza indicilor economici și să investească argumentat resursele financiare.
Cercetările date au fost obținute în cadrul Proiectului Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED). Pentru fiecare cultură au fost elaborate modele financiare anuale. Analiza comparativă a datelor obținute au servit ca bază pentru elucidarea avantajelor cultivării culturilor legumicole și formularea recomandărilor pentru producătorii agricoli.
În prezent, antreprenorii agricoli sunt orientați spre dezvoltarea agriculturii de valoare înaltă (AVÎ), care, în Republica Moldova este reprezentată de fructe, legume, struguri, culturile etero-oleaginoase și produsele derivate ale acestora, obținute în rezultatul procesării lor.
Legumicultura în țara noastră are menirea să asigure securitatea alimentară a populației: un consum rațional și un sortiment de legume adecvat; industria prelucrătoare cu materie primă; exportul legumelor în stare proaspătă și prelucrată. Importanța economică a acestei ramuri rezultă din ponderea legumelor în alimentația populației, utilizarea intensivă a terenurilor și a forței de muncă, sporirea producției, precum și a veniturilor considerabile.
Potențialul de producție al majorității speciilor de legume, mai ales al soiurilor și hibrizilor noi, este foarte ridicat. Astfel, în culturi de seră speciale (sisteme fără sol) la tomate (ciclu lung) s-au realizat peste 500 t/ha, la castraveți (ciclul I) - 378 t/ha, iar la ardeiul gras - 290 t/ha.
Piața legumelor din Republica Moldova se caracterizează prin instabilitate, fluctuații puternice de prețuri în diferite perioade. Importul legumelor prevalează exportul din Moldova deja o perioadă îndelungată și menține o balanță comercială deficitară. Pentru legume, balanța comercială în perioada 2004 – 2017 a fost descendentă, indicând un sold negativ pe parcursul întregii perioade de referință.
Republica Moldova are în apropiere două dintre principalele piețe mondiale – UE și Federația Rusă. Ambele dispun de sectoare agricole dezvoltate, dar, în același timp, sunt mari importatori de produse alimentare. Cele 27 țări ale Uniunii Europene consumă anual cca. 62 milioane tone de legume proaspete. Piața este în mare măsură saturată, fiind aprovizionată în special de producătorii locali. Anual, UE importă cca. 10 milioane tone de legume proaspete. Ținând cont de intensitatea utilizării forței de muncă pentru produsele agricole primare, costurile relativ mai mici din Moldova pot fi un avantaj competitiv pentru penetrarea pe piețele UE cu produse tradiționale pentru Republica Moldova în cazul asigurării unei trasabilități adecvate și certificări recunoscute (GlobalGAP pentru legume proaspete și HACCP pentru produsele procesate). Un potențial mai mare îl au produsele agriculturii ecologice, dar în Moldova acest segment se află într-o fază incipientă de dezvoltare.
În Moldova legumele sunt cultivate preponderent în teren deschis, dar există deja și sectoare mari de producere pe teren protejat (sere).
Suprafața însămânțată de legume pe țară, anii 2010-2017, mii ha
Sursa: Biroul Național de Statistică și MADRM
În anul de referință, suprafața însămânțată cu cartofi s-a diminuat cu 4,1% comparativ cu anul 2016, dar în general, în ultimii 8 ani acest indice a înregistrat o depreciere echivalentă cu 28,4%. Diminuarea suprafețelor cultivate a fost înregistrată la legumele de câmp ca: varză, morcov, tomate, datorită majorării acestora cu așa specii ca ceapa și usturoiul. În ultimii ani s-a redus suprafața însămânțată cu culturi leguminoase pentru boabe. Culturile bostănoase sau menținut aproximativ la același nivel, iar cele ce se atribuie la grupa alte legume s-a diminuat datorită reducerii suprafețelor însămânțate cu ardei grași, vinete și verzături. În ultimii ani, datorită scăderii suprafețelor cu culturile leguminoase pentru boabe s-a micșorat și suprafața totală de legume cultivate.
Volumul producție de legume pe țară în perioada anilor 2010-2017, mii tone
Sursa: Biroul Național de Statistică și MADRM
Volumul total de producere pe țară a variat de la an la an, înregistrând în anul de relevanță valori de 586,8 mii t., ori cu 1,7% în scădere comparativ cu anul precedent și cu 16,7% fată de anul 2010. Cel mai mare volum de producere sa obținut la legumele de câmp – 201,5 mii t, ori a constituit 34,3% din ponderea totală a legumelor. Culturii cartofului îi revine 33,6%, iar culturilor bostănoase 19,3%. Ponderea leguminoaselor pentru boabe si grupa altor legume a constituit, respectiv 9,0 și 3,7%. Din volumul de producție a legumelor de câmp, tomatelor le revine 30,7%, cepei 26,9%, iar verzei 12,0%. Din gama culturilor bostănoase, un volum mai mare de producție revine bostănoaselor alimentare (49,7%) și dovleacului (35,4%).
Recolta medie specii legumicole pe țară de în perioada anilor 2010-2017, t/ha
Sursa: Biroul Național de Statistică și MADRM
Recoltele medii în anul 2017 au înregistrat valori variabile comparativ cu anul precedent. Cea mai mare recoltă medie a fost înregistrată la culturi bostănoase (11,36 t/ha) și la cartof (10,0 t/ha). La speciile din alte legume, indicele dat a fost de 8,00 t/ha, iar cele mai mici valori s-au înregistrat la speciile leguminoase pentru boabe.
Suprafața însămânțată de legume pe țară în perioada anilor 2010-2017, mii ha
Sursa: Biroul Național de Statistică și MADRM
Suprafața legumelor pe țară diferă de la an la an. La unele specii legumicole cultivate în anul 2017 a fost înregistrat o creștere a indicelui în cauză, iar la altele o diminuare. Această variație n-a fost atât de semnificativă.
Volumul de producție la legumepe țară în perioada anilor 2010-2017, mii tone
Sursa: Biroul Național de Statistică și MADRM
În anul 2017, cel mai mare volum de producere s-a înregistrat la cultura cartofului, ce a constituit 33,6% din producția obținută. Bostănoasele alimentare, tomatele, ceapa și dovleacul au format producții în jur de 40,20-61,90 mii tone. Cel mai mic volum de producție legumicolă a fost înregistrată la gogoșari (2,90 mii tone), verzături (3,60 mii tone), vinete (4,40 mii tone).
După diferite estimări, la momentul actual, cota retail-ului modern în vânzarea legumelor în Moldova este în limita de 30-35%, dar creșterea anuală a vânzărilor totale prin intermediul rețelelor de vânzare cu amănuntul este de cca 3-5%
Balanța utilizării pentru cartofi în RM, anii 2006-2017
Sursa: În baza datelor Biroului Național de statistică
În cazul cartofilor se constată o balanță deficitară de utilizare, deoarece nivelul de autoaprovizionare este sub 60-85%, iar insuficiența este acoperită prin importul anual a 25-50 mii tone de cartofi. Traiderii importă cartofi din Germania, Belarusia și Polonia, și importul este mai mare în anii când condițiile climaterice în Moldova sunt defectuoase pentru cultivarea cartofilor. Cartoful este o legumă, care se consumă tradițional de către populație.
Balanța utilizării pentru legume și bostănoase alimentare în RM, anii 2006-2017
Sursa: În baza datelor Biroului Național de statistică
În cazul legumelor și bostănoaselor alimentare se constată o balanță deficitară de utilizare, deoarece nivelul de autoaprovizionare este sub 100%, iar insuficiența este acoperită prin import.
Pentru îmbunătățirea dezvoltării sectorului legumicol al Republicii Moldova este necesar de implementat următoarele activități:
- Optimizarea și extinderea suprafețelor de cultivare a speciilor legumicole;
- Sporirea productivității culturilor legumicole în baza implementării de noi soiuri, cu un potențial biologic de productivitate și de adaptare la condiții climaterice nefavorabile, rezistente la boli și dăunători, a tehnologiilor moderne de cultivare cu consum redus de resurse energetice, respectarea întocmai a asolamentelor și tehnicilor de întreținere recomandate;
- Focalizarea tuturor eforturilor asupra necesității formării unui sistem național de reproducere a semințelor de legume și bostănoase, obținere a materialului semincer primar necesar pentru obținerea și multiplicarea semințelor de categorii biologice superioare (bază și certificate);
- Soluționarea problemei irigării suprafețelor cultivate cu legume și acordarea producătorilor agricoli din domeniu a unei asistențe financiare din partea statului prin subvenționarea parțială directă sau indirectă a consumului de energie electrică utilizată la pomparea apei;
- Impulsionarea activităților de constituire a unităților de colectare și desfacere a producției legumicole, bostănoaselor, crearea piețelor angro specializate;
- Utilizarea rațională a terenurilor amplasate în luncile râurilor Nistru, Prut și Răut pentru cultivarea legumelor, crearea de microzone și centre legumicole specializate;
- Stimularea investițiilor locale și străine, îndeosebi a celor efectuate în producerea materialului semincer, cultivarea legumelor pe teren protejat, precum și în sfera de cercetare-dezvoltare a ramurii;
- Asigurarea pregătirii specialiștilor cu studii universitare și medii de specialitate în instituțiile existente, perfecționarea și diversificarea formelor de instruire continuă a cadrelor din ramură.
Producția de valoare înaltă este o cale de obținere a profitului mai mare. Sectorul legumelor constă din două sub-sectoare: sectorul produselor în stare proaspătăși cel al produselor procesate. Sectorul produselor procesate, la rândul său, cuprinde patru grupe majore de produse: conservate, uscate, congelate și sucuri. Producerea legumelor pentru piață în stare proaspătă oferă cea mai înaltă valoare producătorilor agricoli, astfel fiind cea mai profitabilă, în cazul în care este asigurată calitatea înaltă a produsului pe tot parcursul lanțului valoric. Producerea legumelor pentru industria de prelucrare oferă venituri mai mici fermierilor, dar și cerințele față de calitatea produsului sunt mai joase, astfel necesitând costuri de producție mai mici.
În baza cercetărilor efectuate la elaborarea bugetelor de venituri și cheltuieli pentru 21 de culturi legumicole actualizate pentru anul 2019, autorii au reușit să sistematizeze datele și să efectueze o analiză a lor.
Estimarea rezultatelor economice la cultivarea legumelor în Republica Moldova
Sursa: Calculele autorilor în baza bugetelor de cultivare pentru perioada de fructificare
În figura de mai jos se analizează rezultatele economice obținute la cultivarea legumelor în câmp deschis, care au fost comercializate în stare proaspătă și pentru primul claster al lanțului valoric.
Analiza rezultatelor economice la cultivarea legumelor în Republica Moldova
Sursa: Elaborată de autori în baza datelor dinbugetelede cultivare pentru perioada de fructificare
Analizând datele figurii, conchidem că producerea legumelor este profitabilă, deoarece permite înregistrarea rezultatelor economice avantajoase pentru antreprenori.
Structura veniturilor din vânzări la cultivarea legumelor
Concluzia principală formulată în baza rezultatelor și a analizelor economice comparative, atestă faptul că, în condițiile economiei de piață, exploatațiile agricole mici și medii (cu suprafața în limitele a 1–10 ha) trebuie să-și concentreze atenția la implementarea agriculturii intensive, bazate pe tehnologii avansate, preponderent pe implementarea agriculturii de valoare înaltă și cu specializare îngustă / profundă.
Rezultatele economice diferă considerabil la culturile legumicole prin mărimea veniturilor din vânzări și a profitului brut obținut în dependență de nivelul de intensitate. Analiza comparativă a datelor ne demonstrează o legitate: odată cu creșterea argumentată a nivelului de intensitate sporește eficiența economică și rezultatele din activitatea operațională.
Elaborarea bugetelor de venituri și cheltuieli pentru culturile legumicole au permis sistematizarea datelor privind costurile aferente și componența lor pe culturi.
Bugetarea costurilor și componența lor la cultivarea legumelor în Republica Moldova
Sursa: Calculele autorilor în baza bugetelor de cultivare
Analizând structura costurilor operaționale la cultivarea legumelor ne permite să constatăm, că cea mai mare pondere le revine costurilor mijloacelor de producere și costurilor pentru operații manuale, deoarece sunt cele mai importante articole de cheltuieli la cultivarea legumelor.
Analiza adaosului economic la comercializarea legumelor din câmp în Republica Moldova
Sursa: Calculele autorilor în baza bugetelor de cultivare
Agricultura autohtonă are rezerve considerabile în ceea ce privește creșterea volumelor producției de legume pentru asigurarea necesităților interne și a volumelor pentru export, de vreme ce există o cerere și premise de creștere continuă atât pe piața internă, cât și pe cea externă. Dezvoltarea afacerilor agricole trebuie să se bazeze pe competitivitatea producției și asigurarea calității / cerințelor de marketing în conformitate cu solicitările consumatorului final. Condițiile economiei de piață impun producătorilor agricoli să-și orienteze activitatea prin practicarea afacerilor care se încadrează și respectă următoarele aspecte importante: implementarea tehnologiilor moderne și intensive, dezvoltarea lanțului valoric pe produs, dezvoltarea infrastructurii de marketing, asocierea în organizații profesionale pe interese și pe produse omogene și cooperarea pentru promovarea și cucerirea de noi piețe avantajoase etc.
Sectorul legumicol are o importanță strategică pentru agricultură și asigurarea securității alimentare ale populației. Sectorul de legume contribuie la creșterea economică și crearea unor locuri de muncă directe și indirecte în localitățile rurale.
Consumul de legume este recunoscut de nutriționiști ca fiind un mijloc de ameliorare a sănătății publice. La nivel mondial, creșterea consumului de legume reprezintă o prioritate pentru Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Businessul legumicol din Republicii Moldova este slab organizat, prezentând următoarele aspecte negative în acest domeniu:
- Asociații naționale și regionale nu sunt funcționale – nu are cine reprezenta interesele legumicultorilor în raport cu instituțiile statului, lobarea și promovarea eficientă a dezvoltării sectorului și promovarea comerțului;
- Lipsa consolidării producătorilor în grupuri de producători pentru comercializarea în comun și în special formarea loturilor mari și stabile pentru export;
- Sinergia slabă în relațiile asociație - exportator – procesator – producător.
Concluziile principale se pot afirma în următoarele constatări pentru sectorul legumicol:
- Balanța comercială pentru legume este negativă, deoarece valoarea și cantitatea importurilor de legume este mult mai mare decât exporturile, ceea ce impune sectorului posibilități de sporirea a producerii din contul modernizării și intensificării tehnologiilor;
- Sectorul legumicol în Republica Moldova necesită modernizare esențială pentru asigurarea dezvoltării durabile și sporirea competitivității legumelor moldovenești;
- Legătura ineficientă dintre cele patru variabile – știința – educația – extensiunea - sectorul real - împiedică dezvoltarea durabilă a sectorului legumicol și a agriculturii în general;
- Patru constrângeri majore ale sectorului legumicol sunt: capitalul uman, infrastructura de piață, inovare / competitivitate și climatul investițional;
- Eficiența actuală scăzută a sectorului de legume derivă din legătură slabă cu piețele și nivelul redus de competitivitate al produselor legumicole;
- Producerea de legume pentru piața „proaspătă” oferă cele mai bune venituri producătorilor agricoli, dar necesită a fi extins comerțul lor pentru perioada mai îndelungată și, în special,sezonul rece;
- Pe piețele țintă se observă o tendință puternică de concentrare și consolidare a comerțului cu legume proaspete, atât la nivel de cumpărători, cât și de furnizori. Drept rezultat, cerințele față de cantitatea și calitatea produselor sunt în creștere, determinând multe companii să introducă metode de procurare care permit administrarea mai eficientă a lanțului de furnizare.
Grupul de autori propune următoarele recomandări practice pentru îmbunătățirea dezvoltării durabile a sectorului legumicol autohton și anume:
- Facilitarea și promovarea dezvoltării sectorului legumicol, prin sporirea competitivității legumelor și sporirea calității pentru comercializarea lor în stare proaspătă.
- În Republica Moldova performanța producătorilor poate avea loc numai prin asociere profesională și comercială a producătorilor, susținută de către stat.
- Pentru dezvoltarea eficientă și durabilă a sectorului legumicol, în Republica Moldova este necesar să fie introduse tehnologii moderne pentru sporirea recoltei la o unitate de suprafață.
- Aplicarea modelului lanțului valoric în determinarea competitivității întreprinderilor agricole din sectorul legumicol al Republicii Moldova, ce va permite evidențierea rolului fiecărei verigi al lanțului valoric în sporirea competitivității întreprinderilor din cadrul lui.
- Sporirea cooperării dintre producătorii de legume și procesatori prin crearea clusterelor integrate, ce vor fi „motorul” dezvoltării economice și inovării, reprezentând un mijloc de colaborare între întreprinderi, instituții de cercetare, furnizori, clienți și competitori localizați în aceeași arie geografică (locală, națională, internațională).
Andrei Zbancă Ghenadie Negritu
dr., conf. universitar dr., conf. universitar
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
