Aproximativ 30% din bugetul Uniunii Europene este alocat pentru agricultură, dezvoltarea rurală și siguranța alimentară. Din moment ce și-a stabilit vectorul european și a demarat acțiunile necesare de îndeplinit pentru integrarea în UE, Republica Moldova este obligată să depună toate eforturile pentru a armoniza legislația națională cu actele normative echivalente cu cele din statele membre UE, dar și să accelereze dezvoltarea economică a țării. Expertul economic, Stanislav Ghilețchi, directorul adjunct pe cercetare la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) susține că fondurile oferite de UE, trebuie utilizate drept catalizator de dezvoltare economică a Republicii Moldova și pentru a atinge obiectivele naționale, alocarea de bani trebuie să fie țintită clar și în domenii strategice, mai ales în agricultură.
Potrivit expertului, resursele financiare alocate pentru dezvoltarea agriculturii, vor stimula productivitatea, vor oferi locuri de muncă în mediul rural, vor crește exporturile și vor genera venituri la bugetul țării prin taxele acumulate.
„Provocarea majoră pentru Guvernul actual este implementarea Strategiei economice până în 2030 în așa mod încât să fie obținută creșterea economică de cel puțin 5%, așa cum a fost stipulat obiectivul dat. Chiar dacă documentul economic strategic există de câțiva ani, deocamdată batem pasul pe loc. Aș vrea să menționez că proiectul Strategiei economice a fost pus pe masa Guvernului în 2021, însă la acea etapă a avut loc schimbarea puterii politice la Chișinău și acel proiect a fost abandonat, iar noua guvernare nu a dorit să preia acele deziderate care au fost incluse în respectivul document. Și astfel procesul de elaborare a durat cam patru ani de zile, dar politicile publice elaborate și implementate atât de lent, nici nu au dat rezultatele pe care le-au așteptat autoritățile, creșterea economică nu a ajuns nici la 1%. Prin urmare, acum ar trebui într-adevăr să fie utilizat acest document care a fost aprobat și în care este prezentată planificarea detaliată a creșterii economice, iar fondurile de preaderare, trebuie să fie utilizate conștient și să reprezinte un catalizator al dezvoltării economice. Sectorul agriculturii ar trebui să fie prioritizat în acest sens și mi se pare straniu că în Republica Moldova, care se află între două mari râuri, Nistru și Prut, agricultorii încă se mai plâng de secetă. Accesarea fondurilor din Planul de Creștere ar trebui să fie redirecționată în rezolvarea urgentă a sistemelor de irigare de pe întregul teritoriu al Republicii Moldova. De altfel, consider că autoritățile ar fi bine să se concentreze anume pe acele investiții și proiecte care ar genera valoare adăugată și ar oferi suficiente locuri de muncă. Nu este cazul să fie reparată fiecare casă de cultură din localitățile rurale sau să fie construit câte un kilometru de drum, mai strategic ar fi identificarea a 3-4 proiecte mari, pentru care să se aloce finanțare și să se implementeze cât mai urgent. Prin urmare, nu ar trebui să utilizăm scuza că nu avem bani pentru proiecte, dimpotrivă, trebuie să schimbăm paradigma noastră de gândire și să depunem toate eforturile, atât autoritățile locale, cât și cele centrale în selectarea de proiecte viabile și calitative, care să permită convingerea donatorilor, organizațiilor internaționale și evident Uniunea Europeană ca să ne susțină proiectele de infrastructură și de dezvoltare locală din Republica Moldova. Abordarea că problemele pot fi rezolvate doar de instituțiile statului este depășită, Guvernul actual ar fi cazul să implice atât întreprinderile mici și mijlocii, cât și persoanele fizice în soluționarea unor probleme critice din societatea noastră. Agricultura este un exemplu clasic, unde lipsa investițiilor foarte bine planificate generează acest decalaj enorm între numărul de persoane antrenate și productivitatea pe care o obținem. În plus, pot să vă spun că în anii când se înregistrează o recoltă bună în agricultură, se atestă creșterea PIB-ului, deci există o legătură directă dintre dezvoltarea agriculturii și creșterea economică. Autoritățile trebuie să analizeze serios prioritățile și să acționeze corespunzător pentru a obține o creștere semnificativă, așa cum este descrisă în politicile publice, a precizat expertul economic, Stanislav Ghilețchi.
Pe de altă parte, autoritățile declară că au luat măsurile necesare pentru a spori eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, iar Guvernul recent a aprobat modificarea Regulamentului privind proiectele de investiții capitale publice. Totodată, după ce în spațiul public au apărut informații despre stoparea finanțării de către Fondul Monetar Internațional (FMI) a unui program în derulare de circa 170 de milioane de dolari, autoritățile au dat asigurări că suma respectivă nici nu era atât de necesară în condițiile actuale.
„Faptul că cele 2 tranșe din partea Fondului Monetar Internațional au fost oprite, este un semnal că au existat anumite neînțelegeri între Republica Moldova și FMI. Se pare că acele elemente agreate și asumarea implementării acestora de către Republica Moldova, nu au fost respectate. Și partea proastă este că FMI nu a identificat decât această soluție, de a întrerupe finanțarea. Acest element proiectează o imagine nefavorabilă asupra țării noastre. Ba mai mult, ne-a mirat această reacție din partea autorităților care au declarat că nu s-a întâmplat nimic grav și că vor lua bani din Planul de creștere și vor acoperi cheltuielile ordinare, cum ar fi plățile sociale care trebuiau achitate din bugetul statului. Luarea acestui împrumut avea un scop de a obține ulterior alte venituri ce ne-ar fi permis returnarea împrumutului respectiv. Banii oferiți de FMI erau incluși în buget, noi am avut și Planul de creștere, suma respectivă ar fi trebuit să vină adițional la ceea ce era bugetat. Declarația autorităților prin care au anunțat că vor utiliza banii din Planul de creștere pentru a acoperi golurile existente, scoate în evidență capacitatea slabă de a executa integral bugetul, de altfel o problemă cronică în Republica Moldova. Nu știu dacă din 2015 am avut vreun an în care autoritățile să execute cheltuielile planificate. Și cea mai gravă situație totuși rămâne la capitolul investițiilor publice. Dacă ne uităm pe lista proiectelor, vedem o prioritizare lacunară a acestor proiecte care nu ne vor permite să creștem economic. La baza selectării proiectelor trebuie să fie elaborat un mecanism riguros de analiză, să fie calculate atât costurile, cât și beneficiile și să se decidă ulterior dacă merită investițiile financiare. Deocamdată cea mai mare parte a finanțării vine sub formă de credit, ceea ce înseamnă că banii trebuie întorși. Acest lucru ne obligă să generăm proiecte profitabile, iar în urma profitului să întoarcem creditele, astfel nu obținem creștere economică, dar acumularea de datorii externe”, a punctat Stanislav Ghilețchi, directorul adjunct pe cercetare, Institutul pentru Politici și Reforme Europene.
Strategia economică până în 2030 înglobează multe domenii și sectoare între care trebuie să existe o colaborare armonioasă pentru a conlucra la nivel național. Cert este că acțiunile autorităților trebuie să mobilizeze întreaga societate, căci în anii următori, problema nu va fi lipsa banilor, ci numărul proiectelor calitative care urmează să fie realizate în țara noastră.
„Recomandarea pentru autorități ar fi să genereze proiecte calitative și să existe un mecanism de analiză și de selectare a proiectelor din sectorul agricol și infrastructură, ce vor accelera semnificativ ritmul de creștere economică. O atenție sporită să fie acordată la partea de politici publice ca să fie aliniată la condițiile din țară, altfel riscăm să rămânem consumatori mulți ani la rând. Iar cei din sectorul privat ar fi bine să urmărească acele elemente care reiesă din integrarea UE, cum să acceseze piața europeană, să fie competititvi ca să poată ajunge acolo, utilizând această oportunitate. De asemenea, trebuie îmbunătățit nivelul de comunicare dintre autorități, sectorul asociativ și mediul de afaceri, să existe un dialog armonios, nu unul defectuos, pentru că deocamdată se pare că toate entitățile sunt pe baricade diferite. Este în spiritul Uniunii Europene să se discute detaliat, să se caute soluțiile optime și să existe colaborare între toate instituțiile statului și societatea civilă”, a subliniat Stanislav Ghilețchi.
Scăderea producției agricole are un impact direct asupra comunităților rurale și per ansamblu asupra economiei naționale. În 2024, aproximativ 31 mii de agricultori au fost disponibilizați, iar lipsa unui venit stabil în mediul rural a dus la migrarea acestora în Chișinău sau chiar peste hotare, contribuind astfel la depopularea satelor. Unii fermieri abia de reușesc să își mențină activitatea și în 2025, din cauza crizei economice de lungă durată. Potrivit expertului Viorel Gîrbu, cea mai urgentă măsură de redresare a situației economice ar fi susținerea producției locale și investițiile autohtone în proporții mai mari.
„Criza economică de lungă durată afectează enorm dezvoltarea țării, care este prost guvernată, din păcate. Cea mai mare eroare admisă de guvernare este faptul că leul a pierdut 50% din valoarea sa, dar nimeni nu recunoaște gafa respectivă. Însă din motiv că leul s-a devalorizat atât de mult, în diferite domenii situația a scăpat de sub control. Politica economică este un mecanism complex, în care toate domeniile contează, dar unele sunt absolut prioritare, fără de care nu putem vorbi despre dezvoltarea economică. Întârzierea implementării unor reforme promise încă de Guvernul Recean, a stopat finanțarea Fondului Mondial Internațional, care a cerut scăderea cheltuielilor, colectarea mai eficientă a taxelor, creșterea bazei de impozitare ș.a. În schimb, FMI a constatat că a fost înregistrat un deficit bugetar masiv, ceea ce nu i-a convenit, Guvernul nu a introdus TVA-ul pentru importul automobilelor noi, nu știm pe cine protejează în amânarea acestei măsuri promise partenerului extern și prin urmare este firească reticiența Fondului Monetar Internațional, care s-a aflat în Republica Moldova până pe 17 decembrie și urmează să elaboreze un raport cu recomandări pentru țara noastră. Desigur este de apreciat optimismul deputaților PAS care ne liniștesc că există bani care acoperă inclusiv tranșa FMI de 170 milioane de dolari, acel avans de 270 de milioane de euro pe care l-am primit anul acesta de la Uniunea Europeană, parte din pachetul de creștere economică de 1,9 miliarde, dar totuși problemele existente nu necesită doar finanțare, ci și implicare pentru a fi rezolvate. Bani întotdeauna se pot găsi, aspectul instituțional este mai important. Agricultorii au nevoie de susținere și încurajare de a continua să investească în afacerile lor, căci doar companiile autohtone pot accelera dezvoltarea economică”, a accentuat Viorel Gîrbu.
Chiar dacă statistic vorbind, există companii cu capital străin care au ales să investească în Republica Moldova, în mare parte acestea fie au renunțat la dezvoltarea afacerii în totalitate, fie și-au menținut activitatea într-un ritm moderat.
„Noi am avut pe parcursul anilor investiții cu capital mixt și capital străin, dar acestea nu s-au prea dezvoltat, nu au o dinamică pozitivă și nu prind rădăcini din păcate în Republica Moldova. În acest context, companiile autohtone ar trebui stimulate să facă investiții în țară. Dar dacă ne uităm la structura producției agricole, se observă o criză acută. Deși o perioadă îndelungată agricultura a fost cel mai rezilient sector al economiei naționale, în prezent situația s-a agravat și pentru agricultori, care abia de fac față provocărilor. După câțiva ani de secetă, cu regret și în agricultură, situația este destul de critică și unul din motive poate fi că s-a mers pe un model greșit, s-a optat mereu pe cultura mare de cereale. În majoritatea raioanelor, direcția de dezvoltare este greșită, se optează pentru cultivarea cerealelor, care a dominat mult timp suprefețele din întreaga țară. Sărăcim solul cu semănatul acestor culturi și spre deosebire de țările mari, noi nu suntem competitivi, căci nu avem așa suprafețe întinse, în plus ducem lipsă de forță de muncă. Ca o soluție ar fi regionalizarea nu per raioane, ci pe delimitări mai vaste ca să valorificăm producția locală și micul procesator trebuie să fie susținut. Să combinăm turismul și medicina pe baza de plante crescute la noi, să menținem vii satele care se depopulează pe an ce trece. Totodată, subvențiile oferite de stat nu sunt investite în dezvoltarea afacerilor, dar cu alte scopuri, din păcate, pentru a merge în vacanțe și pentru a „păcăli” autoritățile că nu sunt suficiente pentru a acoperi pagubele provocate de condițiile meteo. Da, este adevărat, condițiile meteo din ultimii ani au fost nefavorabile, producția locală a scăzut, industria de procesare nu mai este ca în trecut când aveam producție apreciată în străinătate, dar este nevoie de a căuta soluții, nu de a ne plânge continuu. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu reușește să finanțeze anume proiectele care ar spori creșterea economică a țării per ansamblu. Acei producători autohtoni care generează profit și contribuie la dezvoltarea economică în baza sporirii productivității, trebuie susținuti, promovați în țară și în UE. Investițiile în punctele strategice ale țării trebuie multiplicate, companiile care au capacitatea de a dezvolta lanțurile valorice, trebuie stimulate, altfel riscăm să rămânem în aceeași situație până în 2030 și chiar dacă ne vom integra în UE, vom fi doar simpli consumatori din cadrul blocului comunitar european”, a explicat expertul economic, Viorel Gîrbu.
