Centrala nucleară abandonată, înconjurată de o arie aridă, moloz și clădiri în ruină, nu este ceea ce majoritatea oamenilor asociază cu un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Însă guvernul de la Kiev a început procesul înscrierii zonei Cernobîl pe lista patrimoniului mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), exact la aniversarea de 35 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl.
„Credem că includerea Cernobîlului pe lista patrimoniului UNESCO este un prim și important pas către a transforma acest loc minunat într-o destinație unică de interes pentru întreaga omenire”, a declarat Oleksandr Tkacenko, ministrul culturii din Ucraina, sperând că acest lucru ar putea atrage finanțare și numeroși turiști.
Importanța zonei de la Cernobîl depinde mult de granițele Ucrainei. Nu este vorba doar de comemorare, ci și de istorie și drepturile oamenilor. Potrivit ministrului ucrainean al culturii, înainte de a trimite o astfel de cerere la ONU, locațiile care solicită protecția UNESCO trebuie incluse pe o listă națională a patrimoniului cultural și istoric. Oleksandr Tkacenko a precizat că ministerul său a decis recent să includă pe listă un imens radar militar construit în anii ’70 în apropierea orașului Cernobîl. Acum se discută despre extinderea aplicației pentru a include în patrimoniul național întreaga zonă „închisă” a Cernobîlului, de 30 de kilometri.
Cea mai mare parte a acesteia se află în jurul centralei nucleare abandonate – o zonă sălbatică, în care se zăresc clădiri în ruină, printre tufișuri și moloz. Toate clădirile din Pripiat, un oraș fantomă care adăpostea cândva 50.000 de oameni care lucrau în marea lor majoritate la uzină, au ajuns în ruină. Oleksandr Tkacenko speră că Cernobîlul, care devenise înaintea pandemiei de coronavirus un loc popular pentru turiștii dornici de aventură, să atragă din nou vizitatori.
Menționăm că pe 26 aprilie 1986, un reactor al uzinei aflate la aproximativ 108 km nord de capitala Kiev, a explodat în urma unui test de siguranță. A rezultat cel mai grav accident nuclear din lume.Potrivit estimărilor, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive, iar deşeurile nucleare generează riscuri aproximativ un milion de ani.
În urma exploziei, un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate. Autoritățile au tăcut și abia la 36 de ore de la accident începe evacuarea populației: 1.200 de autobuze apar în orășelul de la numai 3 kilometri distanță de centrală. Între timp, norul radioactiv traversează Europa Centrală şi ajunge deasupra Ungariei, pe 29 aprilie. De aici porneşte spre sudul continentului şi traversează România, Grecia, Bulgaria şi Turcia. Ruşii continuă să tacă. Suedia trage însă un semnal de alarmă. Specialiştii de aici observă o concentraţie peste limită de substanţe radioactive şi informează autorităţile din mai multe state europene.
După accidentul de la Cernobîl, din zonele afectate au fost evacuate 116.000 de persoane, iar alte 230.000 au fost strămutate din zona infectată. Accidentul s-a soldat cu 167.653 de morţi, dintre care 2.929 au fost lichidatori care încercau să stingă incendiul şi să reducă impactul exploziei.
Estimările arată ca o suprafaţă totală de 17 milioane de kilometri pătraţi din Belarus, Rusia şi Ucraina a fost contaminata cu radiaţii rezultate în urma accidentului de la Cernobîl, 19 regiuni au fost afectate, în special zonele din jurul oraşelor Bryansk, Kaluga, Tula şi Orel. La momentul accidentului, în aceste regiuni locuiau aproximativ şapte milioane de persoane, dintre care trei milioane erau copii.
Totodată, 83% dintre victimele dezastrului de la Cernobîl continuă să sufere de diferite boli. Potrivit experţilor, au fost expuse pericolului radioactiv nu doar Ucraina, Belarusul şi Rusia, ci și alte 14 țări europene.
În noiembrie 2016, oficiali din întreaga lume s-au adunat la Cernobîl pentru a sărbători amplasarea finală a scutului masiv peste reactorul 4. Acest scut, sau sarcofag, se numește New Safe Confinement (NSC), și a fost construită pentru a rezolva problemele. Experții susțin că pereții dubli ai scutului vor preveni scurgeri radioactive pentru aproximativ 100 de ani. Structura este una mobilă și la cei 257 de metri ai săi, este desemnată drept cea mai mare structură de acest tip din lume.
În 2019, miniseria „Cernobîl”, produsă de HBO, a făcut ca numărul de vizitatori la centrala electrică și în împrejurimile orașului Pripiat să crească spectaculos, la peste 120.000 de persoane.
Câteva fapte despre Cernobîl:
1.Cantitatea de radiații eliberată este de cel puțin 100 de ori mai puternică decât cea eliberată de bombele atomice de la Nagasaki și Hiroshima.
2 .Ploi radioactive au fost înregistrate până și în Irlanda. Ucraina, Belarus și Rusia au fost țările cele mai afectate, înregistrând 63% din cantitatea totală de radiații emisă la Cernobîl.
- Suedia a fost prima țară care a informat lumea întreagă despre dezastru în timp ce guvernul ucrainean a decis, la început, să țină secretă știrea despre explozie.
- Prîpeat este un oraș foarte contaminat și va rămâne abandonat deoarece plutoniul are nevoie de mai mult de 24 000 de ani pentru a-și reduce doar jumătate din intensitate.
- De când a fost abandonat de oameni în perioada radiațiilor maxime, Prîpeat a fost populat de animale precum lupi, cai sălbatici, castori sau mistreți.
- Animalele care trăiesc în zona de excludere din jurul Cernobîlului manifestă o rată a mortalității mai mare, un număr crescut de mutații genetice și rată de înmulțire scăzută.
- Pădurea din apropiere a fost numită „pădurea roșie” deoarece radiațiile i-au dat o nuanță puternic roșcată, lăsând doar moarte în urma lor
- În prezent, se organizează excursii în zona de alienație de la Cernobîl! Agențiile turistice organizează tururi ale Prîpeatului, orașul abandonat.
⚡Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
